Tablitele de la Tartaria, prezentate pentru prima oara publicului larg

Potrivit unor experti, ele reprezinta prima scriere alfabetiforma din lume, "exportata", acum 7.000 de ani, in Orientul Mijlociu din Carpati

In cadrul expozitiei "Turnul lui Babel", organizata in localitatea Graz, Austria, au fost expuse, zilele trecute, niste copii de foarte buna calitate ale celebrelor placute din argila descoperite la Tartaria (judetul Alba), in 1961, care, dupa unele teorii, reprezinta cea mai veche scriere din lume. Este pentru prima oara cand tablitele, in numar de 3, care au dat nastere la atatea controverse, au fost expuse publicului larg. Originalele sunt pastrate la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, nefiind trimise in expozitie din cauza faptului ca asigurarea lor ar fi costat o avere, a declarat, ieri, istoricul clujean Gheorghe Lazarovici. Copiile sunt insotite de patru volume de prezentare a placutelor de la Tartaria, reprezentand, in cadrul expozitiei, un loc de frunte. Pentru necunoscatori, celebrele tablite sunt inscriptionate cu simboluri care, in momentul descoperirii lor, au fost considerate mostre ale sistemelor de scriere proto-sumeriene. Metodele mai noi si mai performante de datare i-au indreptatit pe unii cercetatori, romani si straini, sa afirme fara dubii ca tablitele prezinta cea mai veche scriere din lume, adica 7.000 de ani. Teoria este extrem de controversata, iar cercetatorul Gheorghe Lazarovici nu se situeaza printre cei care o agreeaza, deoarece tablitele s-ar situa cu 2.000 de ani inaintea celor sumeriene, de la Uruk, catalogate drept primele dovezi ale trecerii de la desenarea de simboluri la scriere. "Simbolurile existente pe cele trei placute de la Tartaria pot fi considerate atat un proto-sistem de scriere, cat si un complicat sistem de simboluri ale mamei (cu sexul feminin ca simbol al fertilitatii), tatalui, sarpelui, luminii, pomului vietii etc., in diferite combinatii. Din aceasta perspectiva, ar putea fi vorba despre o scriere de tip proto-sumerian, care, in datarea mea, ar avea o vechime de aproximativ 5.000 de ani, conform asa-numitei "cronologii scurte"", spune Gheorghe Lazarovici. Precizam ca, in momentul descoperirii lor, arheologul N. Vlassa a fost acuzat ca le-a contrafacut, deoarece au fost descoperite in ultima zi a expeditiei arheologice, nefiind inscrise in fisele acesteia, fiind spalate si tratate in laborator. Ulterior, cercetarile au stabilit ca Vlassa a fost acuzat pe nedrept, ramanand, insa, controversa asupra vechimii. Vechimea tablitelor este extrem de importanta, deoarece, daca se va stabili ca este vorba de 7.000 de ani, concluzia ar putea fi ca in Carpati a existat prima scriere alfabetiforma din lume, "exportata", apoi, in Orientul Mijlociu.