„Spovedania“ Duhovnicului TV

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prezentatorul emisiunii „Duhovnicul de la miezul nopţii“, de la TV Cultural, vorbeşte despre experienţa sa în televiziune. Supus el însuşi la câteva încercări majore, preotul Vasile Gavrilă (47 de ani) îşi pune experienţa de viaţă în slujba telespectatorilor cu probleme.

Adevărul: Cum aţi ajuns „Duhovnicul de la miezul nopţii“?

Părintele Vasile Gavrilă:
Ideea emisiunii aparţine doamnei Daniela Zeca Buzura, director al canalului TVR Cultural, şi domnului Răzvan Bucuroiu, editor coordonator în TVR. Când mi s-a făcut propunerea m-am temut puţin, pentru că nu aveam deloc experienţă în televiziune, însă, până la urmă, am acceptat.

M-am trezit în faţa camerelor de luat vederi şi m-am gândit că îmi va fi foarte greu, însă doamna Zeca Buzura m-a liniştit spunându-mi că, datorită formatului - eu, unic prezentator, în legătură cu cei care sună, voi avea posibilitatea să dirijez dialogul fără să ies din spaţiul duhovnicesc. Până la prima emisie, în aprilie 2007, am făcut simulări timp de o lună de zile.Veneam la televiziune de două-trei ori pe săptămână şi filmam ca şi cum aş fi fost în direct. Toată echipa m-a „bombardat“ cu întrebări mult mai dure decât cele care au venit, ulterior, de la telespectatori.

Cui se adresează emisiunea?

Tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, de categoria socială din care provin, de orientarea sexuală. Cei care ne urmăresc şi care intră în direct fac parte din toate păturile societăţii: oameni de la ţară, intelectuali, tineri, bătrâni. Au fost chiar şi unii telespectatori în stare de ebrietate, care voiau totuşi să vorbească despre durerea lor. Alţii au fost obraznici...

Cum aţi gestionat astfel de situaţii?

Evident, este greu. Cu foarte multă răbdare şi, uneori, cu puţină ironie. M-a ajutat foarte mult, la emisiune, calitatea mea de duhovnic în viaţa reală. Am învăţat să ascult oamenii, să acord importanţă problemelor lor, oricât de banale ar părea. Pentru acei oameni, acel necaz este capital. Am înţeles că trebuie să mă opresc din tot ce fac, să mă deconectez şi să mă implic total, altfel nu-i pot ajuta.

Cum alegeţi temele?

Uneori temele sunt propuse de producător, alteori subiectele sunt generate de diverse evenimente, precum moartea Patriarhului Teoctist sau propunerea de legalizare a prostituţiei. Însă foarte multe teme sunt propuse chiar de telespectatori. Poporul ăsta nu vrea doar pâine şi circ, aşa cum vor unii să ne convingă, poporul acesta vrea şi pâinea vieţii, şi apa vieţii.

Oamenii vă caută şi după emisiune?

Foarte mulţi oameni mă abordează pe stradă, în benzinării, în aeroport, atât în ţară, cât şi în străinatate, şi îmi vorbesc despre problemele lor. Cu alţi telespectatori continui discuţiile după emisiune... Mi-aduc aminte de un doctor arab care m-a ţinut la telefon mult timp în noapte şi care m-a provocat la discuţii legate de probleme grave.

Care au fost cele mai grele cazuri?

Sunt mulţi oameni ajunşi în pragul deznădejdii, în situaţii limită... Poate cel mai impresionant şi mai grav caz a fost cel al unei tinere care voia să se sinucidă în direct. Mai aveam doar două minute din emisiune, iar persoana aceea îmi repeta, plângând, că se sinucide. Am reuşit însă să o calmez cât de cât, să-i smulg promisiunea că va reveni cu un telefon, în emisiunea următoare. A revenit...  O altă femeie care m-a impresionat a fost o asistentă medicală.

image

Preotul Vasile Gavrilă oferă sfaturi telespectatorilor cu probleme   Foto: Elena Crăescu

Trăia o mare dramă, făcuse un avort şi ulterior nu a mai putut face copii. Au fost multe cazuri cutremurătoare: mame cărora le muriseră copiii mici - unei femei îi muriseră cinci băieţi, părinţi care aveau copii bolnavi... Însă aş vrea să dau şi un exemplu aflat la polul opus, al unei tinere care ne-a dat tuturor o lecţie extraordinară. Această femeie era paralizată, imobilizată în scaunul cu rotile, şi, în plus, avea nu ştiu câte alte boli. În ciuda suferinţei, fata aceea deborda de optimism şi, în loc să se plângă, îi mulţumea lui Dumnezeu pentru fiecare zi pe care i-o dădea, pentru fiecare oră de viaţă.

Aveţi soluţii, răspunsuri pentru toate problemele telespectatorilor?

Nu pot avea şi nici nu intenţionez asta. Îmi doresc să găsesc soluţii împreună cu cei care intră în dialog cu mine. Acesta e şi rolul duhovnicului. Duhovnicul nu merge înaintea celui care are nevoie de el, ci în spatele lui. Este ca un părinte care îşi învaţă copilul să meargă, care îl ţine să nu cadă. Duhovnicul este aproape invizibil... Însă această emisiune nu poate lua, sub nicio formă, locul spovedaniei, ci doar îi familiarizează pe oameni cu aspectele duhovniceşti.

Cum comentaţi faptul că sunt foarte puţine emisiuni pe teme religioase, dar există foarte multe show-uri cu ghicitori, numerologi, astrologi?

Publicul este manipulat, iar cei care produc aceste emisiuni sau cei care iau deciziile în televiziuni o fac pentru audienţă şi pentru bani. În plus, cum ai putea veni într-o televiziune comercială cu o emisiune ca „Duhovnicul de la miezul nopţii“, după un show în care apar femei dezbărcate sau oameni care se ceartă? La mine la biserică au venit persoane cunoscute, vedete care apar în aceste emisiuni. Le-am văzut plângând, cu rimelul şi fardurile întinse pe toată faţa...

Mi-au dezvăluit drama lor îngrozitoare. Şi ele, la rândul lor, sunt manipulate, folosite. Am rămas stupefiat şi am fost impresionat profund de dramele acestor femei... Revenind, cred că avem nevoie de emisiuni TV foarte serioase.

Cât timp va mai fi „Duhovnicul“ în grila TVR Cultural?

Joia trecută am avut ultima emisiune din acest sezon. În perioada de vară, însă, sunt programate reluări ale emisiunii, iar din toamnă revenim cu un sezon nou. 

Mini CV

S-a născut în comuna Gura Caliţei (judeţul Vrancea), în 1962. Este căsătorit, are cinci copii şi „unul plecat la Domnul“, după cum spune. A urmat liceul la Focşani şi Seminarul Teologic la Buzău, iar în 1990 a absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti. Are Doctoratul în Teologie, cu studii de cercetare în Franţa şi Anglia.

A predat la Seminarul din Bucureşti şi la Facultăţile de Teologie din Constanţa, Craiova şi Bucureşti. În prezent, este preot şi duhovnic la Biserica Sfântul Nicolae – Paraclis Universitar (fosta Biserică Rusă).

„Primul copil mi-a murit în braţe“

Dacă şi dumneavoastră aveţi o problemă fundamentală în momentul în care un om vă cere ajutorul, cum reuşiţi să vă deconectaţi?

Am avut o problemă de acest gen, chiar în timpul spovedaniei. Băiatul meu cel mare s-a îmbolnăvit, când avea cinci ani. A luat nişte pastile care erau puse în frigider şi a făcut edem cerebral. Soţia m-a sunat şi mi-a spus să vin acasă, pentru că Teodor, fiul nostru, este în comă. După ce am aflat vestea, m-am întors să continui spovedania acelui om, însă nu mai puteam comunica. Mi-am dat seama că într-o situaţie limită nu mă mai pot implica.

V-aţi simţit vinovat, aţi simţit că nu vă mai faceţi datoria?

Am simţit acest lucru în momentul în care mi-am pus problema să plec. Dar, totodată, mi-am dat seama că dacă mă duc şi îmi salvez copilul, îmi voi putea face datoria după aceea. Imaginaţi-vă un chirurg care primeşte o veste foarte proastă înainte de o operaţie. Mâna lui nu trebuie să tremure pe bisturiu... În situaţii de genul acesta ai nevoie de tărie şi de har, ca să te poţi autodepăşi.

La ce alte încercări aţi fost supus?

Primul copil mi-a murit în braţe. Era fetiţă şi a murit de cancer când avea doar trei ani şi jumătate. A avut o tumoare intra-abdominală, a fost operată de două ori, însă nu s-a mai putut face nimic... În faţa morţii eşti uluit, descumpănit, nu ştii ce să faci şi te întrebi cum vei putea merge mai departe. Mi-am dat seama , însă, că Dumnezeu îţi dă putere să depăşeşti aceste momente.

Cei care caută ajutorul lui Dumnezeu, cu certitudine pot depăşi astfel de cumpene. Iisus s-a răstignit pentru noi, a murit şi a înviat, iar din asta trebuie să ne dăm seama că ultimul cuvânt nu îl are moartea, ci Învierea. Un alt moment greu pentru mine a fost în 2001. Am nimerit în mijlocul unei altercaţii, undeva pe lângă pasajul Militari. A fost o agresiune dură, am fost bătut rău... Am avut multiple hematoame şi am fost operat pe creier. Însă Dumnezeu a avut grijă de mine şi m-a salvat. 

Rating mulţumitor

Potrivit producătorului Gabriel Geamănu, emisiunea are popularitate, în ciuda faptului că este difuzată de un post de nişă, la o oră târzie (în fiecare joi, de la ora 23.20). Geamănu precizează că „Duhovnicul de la miezul nopţii“ a avut şi vârfuri de 0.6 puncte de rating (aproximativ 70.000 de telespectatori). 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite