Sute de milioane de euro, furate anual de mafia în halate albe

Ziarul „Adevărul" vă prezintă mecanismul prin care grupări formate din medici şi farmacişti păgubesc anual bugetul Casei de Asigurări de Sănătate cu sume cuprinse între 150 şi 200 de milioane de euro, prin decontarea a mii de reţete falsificate.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost fraudată ani întregi printr-un sistem relativ simplu, fără ca hemoragia anuală de sute de milioane de euro provenite din contribuţiile cetăţenilor să fie oprită. Săptămâna trecută, procurorii au destructurat o reţea formată din medici şi farmacişti care fraudase bugetul CNAS cu 1,6 milioane de lei (peste 350.000 de euro). Acesta nu este însă decât vârful aisbergului, spun specialiştii.

Foşti şefi din CNAS afirmă că avem de-a face cu un fenomen şi că această reţea nu este un caz izolat. „Este foarte uşor de fraudat bugetul Casei de Asigurări. Eu de mult spun acest lucru. Acest caz nu este decât un exemplu minor. Asta pentru că nu există mijloace de control", declară Lucian Duţă, fostul preşedinte al CNAS. De aceeaşi părere este deputatul Cristina Dobre, fost manager al Spitalului de Recuperare Iaşi. „Da, vorbim despre un fenomen. Această «reţetă» este utilizată la nivel naţional, iar cazul descoperit la farmaciile Dona este doar una dintre reţelele care prejudiciază CNAS. Acest fenomen a fost cuprins şi în raportul Băncii Mondiale din 2011, care spune clar că, anual, frauda este de aproximativ 200 de milioane de euro.
Şi asta pentru că nu există în acest moment metode de control", a spus Cristina Dobre.

CLICK PE IMAGINE PENTRU A SE MĂRI!

METODELE DE OPERARE

Sistemul prin care se fură sute de milioane de euro din bugetul CNAS este unul simplu. Medicii din reţeaua de fraudă prescriu tratamente pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi. Apoi trimit reţetele unor farmacişti cu care au înţelegeri anterioare. La rândul lor, aceştia falsifică semnăturile pacienţilor şi decontează reţetele la CNAS, iar medicamentele apar ca fiind ieşite din stoc. În cazul reţelei de la farmaciile Dona, medicamentele erau vândute fie „pe sub mână", fie prin reintroducerea lor în circuitul farmaceutic, în baza unor acte false. Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la CNAS valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc. În plus, potrivit procurorilor, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând vânzările în mod artificial, obţineau prime în plus faţă de salariu. În ceea ce-i priveşte pe medicii de la care plecau reţetele false, ei primeau de regulă, la sfârşitul fiecărei luni, sume sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate. În plus, pacienţii ale căror date sunt folosite devin potenţiale victime, fiindcă ei pot depăşi plafonul medicamentelor compensate fără a avea habar şi, în cazul în care ar apărea o situaţie de îmbolnăvire reală, ar fi obligaţi să plătească din buzunar.

CARDUL DE SĂNĂTATE, SOLUŢIA ANTIFRAUDĂ

Acest furt al banilor din bugetul Casei de Asigurări poate fi oprit sau cel puţin se poate diminua simţitor, susţin specialiştii. Soluţiile sunt reţeta
electronică şi cardul de sănătate. „Acum este aproape imposibil să controlezi munţii de reţete scrise pe hârtie care sunt depuse de farmacişti

la Casele Judeţene de Asigurări. În schimb, dacă ar exista acest card de sănătate, totul ar fi foarte uşor de verificat. Totul ar fi la vedere, în format electronic. Mă refer la consultaţii, tratamente, eliberări de reţete etc. Pe card s-ar afla istoricul complet al pacientului şi al operaţiunilor", a explicat Cristina Dobre. Soluţia folosirii cardului de sănătate este considerată şi de Lucian Duţă una foarte eficientă. „În acest moment, nu există mijloace reale de control asupra reţetelor eliberate de către medici. Ma refer la mijloace informatice. Acest card este vârful de lance în lupta împotriva fraudării bugetului".

„Toate agendele, toate telefoanele - aruncate!"

În referatul prin care procurorii au cerut arestarea preventivă a suspecţilor din reţeaua Dona apar şi conversaţii între farmaciştii puşi sub acuzare.
Claudia Şerban (farmacistă): Dan, te rog frumos, să iei toate cărţile, tot ce ţi-am lăsat! Le rupi şi mi le arunci în coşul de gunoi! Te rog, important
e, deci e Procuratura, e dezastru, s-au luat toate serverele, nu am... am ieşit, nu am avut voie să mă duc nicăieri, deci aruncă-mi toate alea!
(...)

Claudia Şerban: Nu ştiu, sunt terminată, m-am blocat, m-am dus să-mi şteargă cineva tot ce aveam în calculator, am stat şase ore, nu
mai pot, sunt terminată. Claudia Şerban a sunat şi la Ermina Negulescu, farmacistă la una dintre reprezentanţele Dona din Capitală, căreia i-a cerut
să facă o „curăţenie totală" şi să „arunce toate telefoanele, tot".

Claudia Şerban: Ermina, curăţenie totală, că e şi în 1 Mai, total! Să nu ai nimic în neregulă. Nimeni nu răspunde pentru noi, ai înţeles?
Ermina Negulescu: Da, bine!
Claudia Şerban: Hai, te rog! Absolut tot, deci toate agendele, toate telefoanele arun aruncate, toate hârtiile cu medici! Într-o altă conversaţie nterceptată,
Claudia Şerban discută cu o colegă „Dalia".
Dalia: Vai de capul meu... dar eu nu înţeleg de ce s-au dus în Delfinului (strada)? Ai ceva nemaipomenit?
Claudia Şerban: Păi da, nu e oncologia?
Dalia. Am înţeles. Am înţeles. Vai de capul meu.
Claudia Şerban: Deci ai şi tu grijă, să nu le zică! Nu mai se duce nicăieri astăzi pe teren, să avem stocurile, nu ştiu ce să zic, eu sper să ne cheme diseară la firmă şi să vorbim!

Patronul de la Dona îşi plânge afacerea

Instanţa a emis 11 mandate de arest preventiv în dosarul „Dona", în care medici şi farmacişti sunt acuzaţi că au emis circa 4.000 de reţete false, prin care au fraudat bugetul CNAS cu aproximativ 1,6 milioane de lei (380.000 de euro). Acţionarul principal al lanţului de farmacii Dona, Marcel Eugen Banciu, s-a ferit să comenteze cazul. „Nu avem nimic de declarat. Deocamdată aşteptăm să vedem ce se întâmplă. Compania nu merge atât de bine
după cum se crede", a spus Banciu. El este acţionar majoritar al firmei Calihory Company SRL, care deţine 99% din S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA, adică proprietara lanţului de farmacii Dona. Conform Registrului Comerţului, în 2010, firma S.I.E.P.C.O.F.A.R. SA a înregistrat un profit brut de aproape 24 de milioane de lei (5,5 milioane de euro).

Un fenomen care macină sistemul de sănătate

Metoda falsificării reţelelor medicale, cu complicitatea dintre medici şi farmacişti, nu este una nouă. Ea este practicată de ani de zile. În ţară, poliţiştii şi procurorii au trimis în faţa instanţei mai multe grupări de infractori în halate, medici şi farmacişti. Numai că fenomenul s-a extins ca o plagă şi, în
ciuda investigaţiilor, bugetul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate continuă să fie păgubit anual cu peste o sută de milioane de euro.

BUCUREŞTI 2009-2011 CAZUL MOGOŞ A APRINS FITILUL
Practic, descinderile din ultimele zile ale procurorilor, soldate cu reţineri şi sechestre, au plecat de la un caz din 2009. Raed Arafat, subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, declara pentru „Adevărul" că o comisie din minister a descoperit peste 400 de reţete suspecte, eliberate de acelaşi medic, diabetologul Tiberius Mogoş (foto), de la Institutul „N. C. Paulescu", decontate printr-un singur lanţ de farmacii. „Cel puţin două dintre aceste

reţete aveau o valoare foarte mare, nejustificată, de peste 100.000 de lei (24.000 de euro)fiecare", anunţa Arafat. Acelaşi oficial explica faptul că pacienţii pe numele cărora au fost eliberate reţetele respective nu primeau medicamentele. În dosar au fost puşi sub acuzare doctorul Tiberius Viorel Mogoş (58 de ani) şi proprietara lanţului de farmacii 2NA Farm, Doina Oprea (46 de ani). Plecând de la cazul lor, anchetatorii susţin că au descoperit un adevărat sistem infracţional care acoperă întreaga Capitală, dar care ar fi avut ramificaţii şi în ţară. În iunie 2011, procurorii descoperiseră 6.000 de reţete false. 60 de medici specialişti în oncologie, 100 de medici specialişti în diabet şi 1.000 de medici cu alte specializări erau cercetaţi de procurori, alături de farmacişti de la 200 de puncte farmaceutice din Capitală. Anchetatorii au mai descoperit că fuseseră eliberate chiar şi reţete pe numele unor pacienţi care au murit în anii '70, '80 sau la începutul anilor '90, completate cu CNP-uri luate din arhiva Institutului „N. C. Paulescu".

ARGEŞ 2008-2009 „PACIENŢI" RACOLAŢI DIN STRADĂ

Poliţiştii din Topoloveni- Argeş au demarat o anchetă în momentul în care mai multe persoane au sesizat la Poliţie că diverşi indivizi i-au ademenit cu bani pentru a le încredinţa actele de identitate. Cu ajutorul documentelor, indivizii care făceau racolările mergeau la un medic, erau luaţi în evidenţă ca
pacienţi şi pe numele lor se eliberau reţete compensate sau gratuite pentre medicamente cu preţuri între 500 şi 700 de lei. În reţea erau implicaţi
mai mulţi farmacişti de la Topoloveni, care scoteau medicamentele din stoc. Casa de Sănătate deconta banii, iar profitul era împărţit între medic, farmacist şi cei care făceau racolăril.