Suprataxarea din energie a ajuns la graniţa de Vest

 Tot mai multe ţări instituie taxa Robin Hood pentru profiturile excepţionale generate de creşterea fără precedent a cotaţiilor petrolului

În timp ce italienii, portughezii şi ungurii adună sute de milioane de euro din tot sectorul energetic, la noi statul se mulţumeşte cu contribuţiile benevole a două companii.

Suprataxarea câştigurilor companiilor din sectorul energetic face prozeliţi. Taxa Robin Hood inventată, cum altfel, decât de englezi, prin care erau impozitate profiturile rezultate din câştigurile generate de creşterile preţurilor petrolului, a revenit în actualitate.

După ce Italia, la începutul verii, şi, săptămâna trecută, Portugalia au decis “amendarea” profiturilor companiilor din sectorul petrolier, Ungaria extinde chiar această taxă la nivelul tuturor companiilor energetice. În acest timp, la noi, Ordonanţa de Urgenţă, care urma să instituie Fondul Social de gaze cu contribuţia producătorilor interni de gaze naturale, Petrom şi Romgaz, este suspendată.

Din banii colectaţi la Fond ar urma să fie acordate ajutoare populaţiei cu venituri reduse pentru plata facturilor la gaze. “Noi am cerut instituirea taxei Robin Hood, dar tot ce a apărut este o Ordonanţă care vizează exclusiv contribuţiile producătorilor de petrol şi de gaze”, afirmă Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).

Taxarea fără excepţii a profiturilor

Ideea iniţială de la care a plecat taxa Robin Hood s-a pierdut pe drum. Englezii aveau în anii 70 chiar o poziţie privilegiată  în vestul Europei din perspectiva unui mare producător de petrol şi de gaze. Interesant este că nici Portugalia, nici Ungaria nu deţine resurse importante de gaze sau de petrol.

Companiile naţionale care domină piaţa locală nu au cote regionale foarte mari. În ciuda criticilor şi a contestaţiilor operatorilor din sectorul energetic, suprataxarea a fost totuşi impusă tuturor operatorilor. Guvernele celor trei state mizează, fiecare, pe un aport de sute de milioane de euro la bugetele de protecţie socială: italienii - 450 milioane de euro (din 2008!), portughezii -100 milioane euro, respectiv 200 milioane pentru unguri.

În acest timp, o ţară cu pretenţia că îşi asigură din producţia internă de petrol jumătate din consumul de carburanţi şi 70% din cel de gaze va putea să colecteze, în cel mai bun caz, 180 de milioane de lei (aproximativ 50 de milioane euro).

Românii sunt miloşi cu bogaţii

Liberalismul în această chestiune merge până acolo încât taxa este benevolă. Ca să nu apară ca o constrângere pentru agenţii economici, ea beneficiază de tratamentul fiscal al unei sponsorizări. “Distrigaz Sud şi-a arătat disponibilitatea de a contribui voluntar la Fondul Social, dar în acest moment aşteptăm să vedem textul final al reglementării”, ne-au declarat reprezentanţii companiei.

Reprezentatul AOAR susţine că modul în care a reacţionat Executivul la problema creşterii exagerate a preţurilor şi a tarifelor energetice este necorespunzător. “De aceea am iniţiat o serie de discuţii cu partidele politice dispuse să preia observaţiile noastre şi să le transpună în­tr-un set de reglementări. De asemenea, vom cere public Guvernului să spună cât a fost colectat la Fondul Social”, anunţă Pârvan.
 
Petrom, şi harnic şi darnic

Din punctul de vedere al Petrom, posibila modificare a Ordonaţei în baza cărei urma să funcţioneze Fondul Social de gaze nu reprezintă un impediment: „Am virat deja şase tranşe reprezentând mai mult de jumătate din suma previzionată de 80 de milioane de lei. Politica fiscală intră însă în atribuţiile Guvernului, iar noi ne supunem sistemului de taxare din ţara în care operăm”, ne-a declarat Dan Pazara, directorul de comunicare Petrom.