Summit de criză la Washington

În timp ce liderii UE vor reabilitarea rolului statului, SUA nu cred în intervenţionism. Şefii de stat şi de guvern ai G 20 s-au reunit la Washington pentru a analiza cauzele crizei financiare şi a propune soluţii de contracarare a efectelor acesteia.

Summitul G20 care începe azi, la Washington, va fi scena confruntării dintre două agende: cea europeană, majoritatea liderilor UE susţinând nevoia unei reforme profunde a sistemului financiar internaţional şi a măsurilor de supraveghere a acestuia, şi cea americană. Statele Unite nu doresc o îngrădire prea severă a industriei financiare prorprii, al cărei aport la PIB-ul ţării este de  10%.  

UE vrea reglementări stricte

Liderii europeni propun două planuri: construirea unui nou sistem financiar internaţional în care UE să aibă un cuvânt mai greu de spus şi adoptarea unui program de acţiuni pentru contracararea efectelor crizei.

Unul din cele mai importante principii prin care majoritatea ţărilor UE intenţionează să schimbe arhitectura sistemului financiar internaţional este este legat de reglementare şi supraveghere. În acest sistem de supraveghere ar trebui incluse toate instituţiile şi pieţele, inclusiv instituţiile financiare off-shore şi agenţiile de rating.

Un al doilea principiu pe care îl va promova UE la reuniunea G20 este legat de responsabilitate şi transparenţa tuturor participanţilor la funcţionarea sistemului financiar mondial. Europenii doresc şi un mechanism global de prevenire a crizelor, precum şi un rol mai important, pentru FMI, în combaterea efectelor crizelor economice.

Bush: “Să nu reinventăm capitalismul”

Preşedintele SUA, George W. Bush a reafirmat, joi, discutarea viitoarelor reforme ale sistemului financiar internaţional, la summitul G20, dar s-a opus oricărei reconsiderări a sistemului capitalist şi a refuzat ideea ca Statele Unite să suporte toată responsabilitatea pentru actuala criză financiară internaţională.

“Liderii care participă la reuniunea din acest weekend sunt de acord asupra unui obiectiv clar: a răspunde crizei actuale şi a pune bazele reformelor pentru a împiedica repetarea unei astfel de crize în viitor”, a subliniat preşedintele SUA.

Actualul lider de la Casa Albă a fost de acord cu necesitatea unei reglementări a pieţelor financiare, cu combaterea opacităţii acestora şi cu modernizarea FMI şi a Băncii Mondiale.  Actuala criză economică nu înseamnă, însă, eşecul sistemului de piaţă liberă, iar intervenţia statului nu reprezintă un panaceu.

“Această criză nu este un eşec al economiei de piaţă liberă. Şi răspunsul nu este să se reinventeze acest sistem”, a spus Bush. Totodată, el a avertizat asupra faptului că economia mondială are încă “zile dificile de parcurs”, apreciind însă că măsurile luate încep să aibă efect.

Ce spun analiştii

Deşi este puţin probabil ca preşedintele Bush să mai ia decizii care să îl angajeze pe succesorul său, venirea la putere a democratului Barack Obama ar putea deschide însă calea unei reabilitări a rolului statului pe piaţa financiară sunt ce părere analiştii americani. 

Terenul a fost pregătit de economişti americani de renume precum Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2001, sau Paul Krugman, care a câştigat distincţia anul acesta. Amândoi au criticat excesele capitalismului financiar.

Reuniune şi cu Obama

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi-a exprimat, ieri, satisfacţia pentru faptul că europenii şi ruşii au poziţii apropiate cu privire la reformarea instituţiilor financiare internaţionale, chestiune care figurează pe agenda summitului G20. “Cred că putem spune că propunerile ruse sunt foarte bune şi că sunt foarte apropiate de cele europene”, a afirmat preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene.

Pe de altă parte, preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, “susţine ideea” omologului francez privind organizarea unui al doilea summit internaţional asupra crizei financiare către sfârşitul lunii februarie, deoarece preşedintele american ales, Barack Obama, nu va participa la reuniunea G20 de acum.

Vinerea trecută, liderii europeni s-au pronunţat în favoarea convocării unui al doilea summit la “100 de zile” după cel din acest week-end.

Ţările emergente vor să ia parte la decizii

Ţările emergente vor să îşi sporească greutatea în instituţiile financiare create după conferinţa de la Bretton Woods din 1944: Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Majoritatea europenilor şi a ţărilor emergente doresc ca ca FMI să fie consolidat pentru a putea veghea politicile macroeconomice şi ratele de schimb şi pentru a da alarma când există riscul unei crize financiare.

Tările emergente vor să profite de ocazie oferită de reuniunea G20 pentru a avea un cuvânt de spus în acest domeniu. Acest lucru ar reflecta greutatea din ce în ce mai mare în finanţe a giganţilor, precum China, care a acumulat dispune de rezerve uriaşe de lichidităţi.

Această ţară asiatică tocmai a anunţat un plan de redresare de 455 de miliarde de euro, care va avea efecte dincolo de frontierele sale. Folosindu-şi imensul excedent provenit din exporturi, pentru a-şi finanţa  dezvoltarea I, implicit, tehnologizarea, ţările emergente ar importa din ţările dezvoltate, ceea ce ar favoriza şi o creştere economică a celor din urmă. La rândul lor, ţările emergente şi-ar găsi clienţi pentru exporturi.