Studiile în străinătate fac diferenţa la angajare

Angajatorii apreciază la absolvenţii unei forme de învăţământ străine creativitatea sporită şi puterea de muncă mai mare. Românii care îşi continuă sau îşi aprofundează studiile

Angajatorii apreciază la absolvenţii unei forme de învăţământ străine creativitatea sporită şi puterea de muncă mai mare.

Românii care îşi continuă sau îşi aprofundează studiile universitare la instituţii de învăţământ din afara ţării sunt mai bine văzuţi de angajatorii din ţară. Spre deosebire de un absolvent al unei facultăţi autohtone, aceştia au nu numai avantajul unui salariu mai mare, dar şi posibilitatea de a avansa mult mai repede pe o poziţie superioară.

Tot mai mulţi români sunt interesaţi de specializări în afara ţării, asta dacă şi bugetul alocat în acest sens permite un astfel de efort. Specialiştii în resurse umane consideră că alegerea de a pleca la studii în străinătate ascunde în subsidiar şi dorinţa de a rămâne acolo, în condiţiile în care piaţa forţei de muncă din ţara noastră nu oferă perspective salariale foarte tentante.

Studiile în străinătate, mai complexe

Există însă şi cetăţeni români care merg în afara ţării pentru diferite forme de învăţămănt de scurtă durată, master, licenţe sau doctorate, dar care ulterior se întorc în ţară. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de la începutul anului şi până în prezent, aproximativ 700 de români care au absolvit diferite forme de învăţământ peste graniţă şi-au echivalat studiile.

Alexandra Gorea, consultant în cadrul companiei Hart Human Resource Consulting, susţine că avantajele studiilor în străinătate sunt numeroase şi se încadrează în mai multe categorii. "Persoanele din multe ţări vest-europene sunt mai puţin închistate în stereotipuri, au mai puţine prejudecăţi, ceea ce înseamnă că un mod de gândire liber manifestă flexibilitate şi creativitate în acţiunile lor", a declarat, pentru "Adevărul", Gorea.

În plus, gradul de dificultate este mai ridicat comparativ cu cel al unei universităţi locale. "Există diferenţe între un tânăr care trage din greu să facă o şcoală, care uneori te costă şi foarte mult, şi care îl solicită tot timpul şi unul care face uşor o şcoală gratuită sau ieftină, la care dă examene la sfârşitul anului, şi la care se duce din când în când, iar profesorul este departe de interesele economice ale studentului şi ale ţării", consideră Ştefania Popp, CEO Junior Achievment.

Potrivit acesteia, şcoala din afară te pregăteşte foarte bine pentru nebunia care este un loc de muncă bine plătit într-o companie bună. Diferenţele sunt făcute, de asemenea, şi de accesul la diverse materiale, dotările din universităţi şi nu în ultimul rând de atitudinea, deschiderea şi interesul profesorilor. Ştefania Popp consideră că este de preferat opţiunea pentru studiile în străinătate, chiar dacă, din lipsă de bani, se optează pentru o şcoală mai modestă.

"Sunt foarte mulţi tineri care au făcut studii scurte în afară, şi care acum lucrează bine în ţară şi care pot confirma cum i-a marcat în bine experienţa de afară, oricât de scurtă a fost. Oricum în România, numărul celor care pleacă la studii este mic, în comparaţie cu numărul celor care pleacă la muncă", spune Popp.
Hibele sistemului de învăţământ local rezidă şi în suprapunerea ofertei cu cererea de pe piaţa forţei de muncă.

Dacă la noi specializările nu suferă modificări ani la rând, universităţile scoţând pe bandă rulantă surplus de forţă de muncă în anumite domenii, în afară lucrurile stau cu totul altfel.

Absolvenţii de şcoli străine, în avantaj

"Şcolile din afară există ca să servească piaţa de muncă. Cursurile şi ceea ce se întâmplă în universităţile de peste graniţă este legat de <> numit viitoarea forţă de muncă, ceea ce încă nu se întâmplă la noi decât în puţine locuri", consideră oficialul Junior Achievment.

Calitatea studiilor şi locul unde acestea au fost efectuate fac diferenţa însă, atunci când vine vorba de comparaţie. Gorea consideră că, între un absolvent local şi unul care a finalizat anumite forme de studii peste graniţă, există diferenţe. "Ele se referă la volumul şi calitatea informaţiilor asimilate, la atitudinea şi modul de gândire al acestor persoane", spune Gorea. În plus, studiile în afară se transformă într-un adevărat atu atunci când se pune problema unei angajări.

"Dacă angajatorii români apreciază studiile efectuate în străinătate, acest lucru se întâmplă mai ales pentru valoarea recunoscută global a acestora. Din această perspectivă, absolvenţii de universităţi de elită aflaţi în competiţie cu absolvenţii din ţară se află întotdeauna în avantaj", spune Rudolf Fedorovici, consultant în cadrul Advice Human Resources.

În opinia sa, acest avantaj se traduce nu numai printr-un salariu mai mare, dar şi prin posibilitatea de a accesa o poziţie superioară. Experienţa culturală este de asemenea foarte importantă. În faţa absolvenţilor din universităţile româneşti, cei care au absolvit în afara ţării vin cu experienţe de viaţă pe care mulţi angajatori le apreciază. "Infuzia culturală şi contactul cu valorile adaugă valoare unui absolvent de universitate străină", precizează Fedorovici.

În ultima vreme, tendinţa pe piaţa românească este de a racola tineri români de succes din afara ţării şi aducerea lor în România pe o funcţie similară sau chiar mai importantă. Ştefania Popp consideră că astfel te costă mai puţin să plăteşti un tânăr capabil şi educat, decât să plăteşti traininguri şi coaching în companie. Apoi un tânăr cu o experienţă în afara casei de câţiva ani are educate multe aspecte ale comportamentului, al adaptării, puterii de muncă, rezistenţei de stres, efort etc.

Salarii, în funcţie de calitatea studiilor

În ceea ce priveşte disponibilitatea celui care pleacă de a se mai întoarce în ţară, Alexandra Gorea susţine că decizia de a rămâne sau nu în străinătate după terminarea studiilor este de multe ori luată chiar înainte de a pleca la studii.

"Majoritatea persoanelor care doresc să îşi finalizeze studiile în afară au un anumit obiectiv. Dacă obiectivul este acela de a-şi îmbunătăţi abilităţile într-un anumit domeniu, de a câştiga cunoştinţe pe care să le aplice apoi în România, atunci se va întoarce", spune Gorea.

O şcoală obsolvită în afara ţării poate însemna de cele mai multe ori şi un plus la salariu. Maria-Magdalena Jianu, director la Centrul Naţional al Burselor de Studii în Străinătate (ONBSS), este de părere că există sectoare unde tinerii câştigă foarte bine şi domenii unde, prin tradiţie internaţională, salariile sunt mici. "Remarcăm însă o tendinţă generalizată la tinerii noştri de a selecta sau de a admite slujbe foarte bine plătite, în alte condiţii ei încercând varii reconversii profesionale, care, de cele mai multe ori, sunt eşecuri, deoarece schimbarea rutei redirijează idealurile şi îngreunează evoluţiile", consideră Jianu.

Universităţile din UE, cele mai căutate

De cele mai multe ori însă, studiile în afară nu contează foarte mult atunci când vine vorba de nivelul salarizării. Poate şi de aceea, personalul pregătit preferă să plece în străinătate, unde acest aspect nu reprezintă o problemă. În aceste condiţii, specialiştii în resurse umane optează pentru varianta stimulării financiare. Ştefania Popp spune că această stimulare nu ar trebui făcută în detrimentul angajaţilor care au studiat în România.

"Trebuie să existe un sistem de plată diferenţiat; dacă şcoala de unde vii e bună şi recunoscută pentru seriozitate şi profesionalism, înseamnă că ştii mai multe, dacă ai rezistat cu bine în ea, înseamnă că eşti mai bun, înseamnă că trebuie să te plătesc mai bine. Ori un ranking al şcolilor din România îl va da numai timpul şi rezultatele tinerilor care vin din ea", spune Popp.

Românii care aleg să studieze în afara ţării preferă în majoritatea cazurilor specializările economice. Datele furnizate de Ministerul Educaţiei arată că dintr-un total de aproximativ 700 de români care şi-au echivalat în ţara noastră diverse forme de studii terminate în străinătate, profesional peste 40% sunt în domeniul economic. Cele mai solicitate ţări sunt cele din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii (SUA), Federaţia Rusă, China.

"În general, românii preferă statele europene pentru distanţă, dar şi pentru tehnica didactică, în timp ce China este aleasă de către cei care vor să studieze medicina alternativ", a precizat, Maria-Magdalena Jianu. Cele mai puţin solicitate sunt statele africane, unele state asiatice, care fie sunt în zone de conflict, fie sunt considerate fără o tradiţie evidentă în domeniile pentru care oferă burse.

Specializările preferate ale celor care pleacă cu burse sunt relaţii internaţionale şi studii europene, ştiinţe administrative, limbă şi literatură, management, medicină, inginerie, muzică, geografie, istorie. Toţi românii care pleacă la studii în străinătate prin intermediul burselor oferite de Ministerul Educaţiei au obligaţia, potrivit clauzelor contractuale, de a se întoarce în România, după efectuarea stagiului de studii în străinătate.

>> Şcoala din afară te pregăteşte foarte bine pentru nebunia care este un loc de muncă bine plătit într-o companie bună
Ştefania Popp,
CEO Junior Achievement

Burse acordate în străinătate
2003/2004 - 349 bursieri
2004/2005 - 464 bursieri
2005/2006 - 345 bursieri
2006/2007 - 227 bursieri
2007/2008 - 235 bursieri