Studenţi români cu accent rusesc

Studenţii de origine română care învaţă la Centrul Românilor de Pretutindeni de la Crevedia pun preţ mai ales pe cuvintele "român", "patriotism" şi "acasă" La 28 de kilometri de

Studenţii de origine română care învaţă la Centrul Românilor de Pretutindeni de la Crevedia pun preţ mai ales pe cuvintele "român", "patriotism" şi "acasă"

La 28 de kilometri de Bucureşti, lângă cunoscuta fermă de pui, la Crevedia, se află Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni. 100 de tineri de origine română, dar care trăiesc în comunităţile din Ucraina şi Balcani, au venit aici ca să înveţe limba română şi apoi să meargă la facultate, în Capitală. Mulţi sunt decişi să nu se mai întoarcă niciodată în ţările lor. "În Ucraina suntem români, iar în România ne fac ruşi. Dar e mai bine să fiu român în România", spune Igor, unul dintre studenţii veniţi de la Cernăuţi.

Drumul către campusul de la Crevedia este mai încurcat decât te-ai aştepta la prima vedere. Ascuns de nişte garduri înalte, acesta poate fi uşor confundat cu una dintre clădirile fermei de pui. Când este mai cald afară şi mirosul puternic de carne te poate induce în eroare. Odată ajuns în campus, dacă treci de portar, ajungi într-un spaţiu care te face să te simţi stingher. În jurul tău se aud doar cuvinte slave, iar tinerii de 17-18 ani îţi aruncă priviri curioase. La Centru, toţi se cunosc între ei, aşa că un străin este uşor reperat.

Studiul individual, activitate obligatorie

În biblioteca din campus am găsit câţiva dintre elevii din Ucraina. Directorul Centrului, Anca Streinu, spune că programul zilnic include şi ore de studiu individual, sub supraveghere, studenţii fiind astfel ocupaţi de dimineaţa până seara. Igor, din Cernăuţi, este de departe cel mai vorbăreţ dintre cei aflaţi în bibliotecă. A venit din Ucraina în România ca să studieze Medicina şi să ajungă "un chirurg bun, foarte bun". Cea mai grea materie i se pare limba română, chiar dacă şi acasă, în Ucraina, vorbea româneşte. "Sunt multe cuvinte pe care nu le înţeleg, dar până la vară o să le învăţ pe toate. Vorbim şi acasă româneşte, dar, vă spun eu, peste câţiva ani nu o să mai fie la fel", spune Igor. La Cernăuţi mai are trei fraţi, care vor veni şi ei în România, tocmai pentru că le este teamă ca nu cumva noţiunea de român să dispară din vocabularul celor din Cernăuţi. Pentru tânărul de 18 ani noţiunea de patriotism nu este deloc un cuvânt desuet.

Lui Vadim i se pare grea engleza, iar fetele au ceva probleme cu matematica. În România, chiar dacă sunt consideraţi "ruşi", sunt "acasă". Sigur, la început le-a fost dor de părinţi, de prieteni, de familie. "A fost mai greu la început, dar a fost şi interesant, aşa că ne-am obişnuit repede", spune Iulia.

Limba română a fost cea mai mare problemă şi pentru Ciko, din Albania, care nu ştia prea multe cuvinte în româneşte, deşi are un frate care locuieşte la Bucureşti de mai bine de 10 ani.

Mâncarea este cea mai mare nemulţumire

Desigur, la Centrul din Crevedia nu este totul numai lapte şi miere. Pe primul loc la minusuri se află mâncarea. Valeriei nu-i plac ciorbele, Serghei este mulţumit mai ales dacă are peşte pe masă, iar Artur crede că mâncarea este "prea puţină". Problema este recunoscută de stafful de la Centrul Hurmuzachi. "Încercăm să le facem viaţa mai bună, pentru că ştim că sunt departe de casă şi le este greu, majoritatea sunt plecaţi de acasă pentru prima dată. Alocaţia zilnică de masă este mică, dar încercăm să le facem mâncare suficientă ca să se ridice sătui de la masă. Dacă li se vor mări bursele, va fi mai bine pentru copii şi din acest punct de vedere", explică Anca Streinu.

Nici distanţa faţă de Capitală nu a fost o problemă pentru tinerii de la Crevedia. "Mergem la Bucureşti în weekend, la mall, la cumpărături, că avem microbuz de la stradă", spune una dintre fetele din Bulgaria. Cu toate acestea, fiecare ieşire trebuie consemnată. "Nu-mi place că trebuie să scriu cerere că mă duc la magazin la 9-10 seara, dar ştiu că aşa trebuie", se plânge Igor.

Încercăm să le facem viaţa mai bună, pentru că ştim că sunt departe de casă şi le este greu, majoritatea sunt plecaţi de acasă pentru prima dată
Anca Streinu
director Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi"

Cea mai bună recomandare - foştii studenţi

Fiind în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, conducerea Centrului face cunoscută existenţa acestuia mai ales prin reprezentanţele diplomatice ale ministerului. Cea mai bună recomandare e reprezentată de foştii studenţi, care acum fie au terminat deja o facultate, fie au intrat în sistemul universitar. "Ştim de la cei care au mai fost aici, de la prieteni care sunt studenţi care s-au întors acasă", spune Valeria, din Bulgaria. Majoritatea celor care se află acum la Crevedia sunt din Bulgaria şi Ucraina, dar mai sunt şi elevi din Albania, Macedonia sau Serbia. Studenţii nu plătesc cazarea, fiind bursieri ai statului român, ci doar masa. Cuantumul bursei este de 50 USD, dar conducerea Centrului face eforturi ca aceasta să crească la 75 de euro sau măcar la 50 de euro.