Structuri de politie paralele pentru combaterea crimei organizate

Dupa incercarea nereusita a fostului ministru al Justitiei de a crea in Romania doua politii paralele, prin aducerea, in cadrul Parchetului, a politiei judiciare, Guvernul va lua in discutie un nou

Dupa incercarea nereusita a fostului ministru al Justitiei de a crea in Romania doua politii paralele, prin aducerea, in cadrul Parchetului, a politiei judiciare, Guvernul va lua in discutie un nou proiect de lege, prin care un alt paralelism institutional e pe cale de aparitie. Este vorba despre infiintarea Directiei de Investigare a Infractiunilor, de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), in cadrul Ministerului Public. Structura specializata in combaterea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism a Parchetului General, noua Directie va cuprinde si o unitate de politie judiciara, formata din ofiteri si agenti de politie. Aceasta in timp ce, deja, in Romania exista o structura de politie specializata in combaterea crimei organizate. Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, din cadrul IGPR, are aproximativ 1.200 de ofiteri si agenti in toata tara, toti lucrand sub directa coordonare a procurorilor specializati in domeniu. Ce se va intampla cand activitatea lor va fi dublata de noua structura de politie judiciara din cadrul DIICOT? Si unii, si altii, vor lucra sub colaborarea acelorasi procurori, dar in cadrul unor structuri diferite. De aici o confuzie totala, o rupere in doua a unei structuri care si-a dovedit, deja, eficienta, in ultimii ani. Cu siguranta, de pe urma acestei situatii vor profita, in primul rand, infractorii. Principiul "divide et impera" s-ar aplica, astfel, spre folosul gruparilor criminale, tot mai organizate, in timp ce, iata, fortele de aplicare a legii se risipesc in diferite structuri paralele, calcandu-se in picioare si concurand, una impotriva celeilalte. Politistii spun ca, in tarile membre UE, colegii de la "Crima Organizata" fac parte dintr-o singura structura si activitatea lor este coordonata, in functie de competente, de procurori, fara a le fi subordonati. Cum vor colabora, in viitor, cele doua structuri paralele cu cele din Europa? Cate actiuni si anchete ale acestora se vor suprapune sau se vor compromite pe fondul concurentei contraproductive? Ceea ce incercase doamna Rodica Stanoiu, in timpul exercitarii mandatului de ministru al Justitiei si nu a fost pus in practica, dupa interventia publica a ziarului Adevarul, este pe cale sa se produca, acum, intr-un domeniu-cheie al luptei impotriva criminalitatii. Cui ii foloseste, oare, divizarea fortelor de aplicare a legii in Romania?