Stresul alergiilor bate la uşă

Dacă venirea primăverii este, în general, o bucurie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre alergici. Se pare că, dintre toate formele, alergia la polen este cea mai răspândită şi

Dacă venirea primăverii este, în general, o bucurie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre alergici. Se pare că, dintre toate formele, alergia la polen este cea mai răspândită şi provoacă cele mai multe neplăceri.

În general, o reacţie alergică este un răspuns exagerat al organismului la orice stimuli consideraţi a fi un soi de "intruşi" (alergeni). În contact cu aceştia, organismul răspunde prin eliberarea în sânge a unor substanţe care provoacă simptomele proprii alergiilor.

Când alergenii sunt prezenţi în aer, cele mai frecvente simptome care apar sunt: rinoconjunctivita (polinoza), secreţii apoase şi mâncărimi ale nasului, gâtului şi ochilor, congestie nazală şi inflamaţii ale căilor aeriene, lăcrimare abundentă şi tuse.

Astfel de reacţii se pot combina şi cu erupţii cutanate generalizate sau cu crize de astm. Rinita alergică este cea mai comună formă a alergiilor sezoniere. Tutunul şi poluarea marilor oraşe cresc, de asemenea, sensibilitatea.

Alergiile la polen apar frecvent primăvara, când polenul plantelor înflorite este împrăştiat de vânt pe distanţe foarte mari. Potrivit studiilor, aproximativ 10-12% din populaţie este alergică la diverse tipuri de polen. Dr. Adriana Păunescu, medic la secţia de alergologie a Spitalului "N. Malaxa" din Bucureşti, ne-a explicat care sunt cele mai frecvente specii de plante al căror polen provoacă neplăceri, perioadele de maximă concentraţie, precum şi măsurile de prevenire şi tratament în astfel de cazuri.

Printre măsurile generale de prevenire pentru cei sensibili, cea mai importantă este expunerea cât mai redusă la alergenii de acest fel. Însă, după cum constată dr. Păunescu, "a te proteja de polenuri este cam utopic. Nu poţi sta într-un glob de cristal, nu poţi circula numai cu maşina, cu geamurile închise, nu poţi purta în permanenţă ochelari".

Alte recomandări pentru cei sensibili: să se cureţe cât mai repede - după ce ajung acasă - pe haine, pe mâini, pe faţă şi pe păr, pentru a reduce expunerea la alergeni. Să deschidă geamul doar pe înserat, când concentraţia polenului este mai mică. După zilele ploioase, concentraţia de polenuri este mai mică, iar în zilele însorite, şi mai ales dacă adie vântul, concentraţia creşte.

Dr. Adriana Păunescu reaminteşte că, deşi în ţările occidentale există buletine de prognoză, inclusiv pe internet, privind concentraţiile şi soiurile de polenuri care vor predomina, precum şi zonele unde acestea se vor regăsi, în România nu există astfel de măsurători. "După ştiinţa mea, la noi nu se ocupă nimeni de concentraţia şi circulaţia polenurilor în Romania."

Desensibilizarea nu se face în sezon

În prezent, pe teritoriul României debutează sezonul de graminee. Când se termină acesta (pe la mijlocul lunii iulie), începe sezonul de polen de ierburi (Artemisia şi Ambrozia, pelinariţa), care le dau neplăceri alergicilor către sfârşitul verii. Sezonul a început cu polenurile de arbori timpurii, de genul mesteacănului, plopului, salciei. Perioada problematică ia sfârşit cam pe la finele lunii august - începutul lunii septembrie.

Ca principiu terapeutic, în debutul fiecărui sezon, se începe tratamentul recomandat de medic. Este bine să se facă o evaluare (testare) şi în extrasezon, pentru desensibilizare. Acest tratament este ca o vaccinare şi se realizează atât prin testare cutanată, cât şi prin corelaţia cu simptomatologia, se face imunoterapie specifică la alergenele la care este sensibil pacientul.

Acesta se realizează cu cel puţin 4-6 luni înainte de debutul sezonului. Este însă contraindicată celor cu tulburări de imunitate, cu hipertensiune arterială sau cu angină pectorală. În sezon, se apelează la medicaţie simptomatică pentru rinită şi eventual o evaluare pentru astm - aproximativ 40% din cei care au rinită alergică prezintă în decursul vieţii un risc de a dezvolta astm, susţine medicul.

Tratamentul se stabileşte, de obicei, în funcţie de simptomatologia din sezonul precedent. Medicaţia cuprinde antihistaminice - care să controleze pruritul ("mâncărimile") nazal şi rinoreea abundentă (nas care curge), corticosteroizii nazali - care controlează inflamaţia şi calmează şi pruritul.