Strategia energetică nu rezolvă problemele minelor din Valea Jiului

Societăţile miniere riscă să fie închise în doi-trei ani dacă nu vor fi transformate în complexuri energetice Proiectul privind strategia energetică a ţării noastre a fost

Societăţile miniere riscă să fie închise în doi-trei ani dacă nu vor fi transformate în complexuri energetice

Proiectul privind strategia energetică a ţării noastre a fost finalizat, însă reorganizarea minelor din Valea Jiului a rămas în discuţie. Astfel, până la sfârşitul săptămânii, vor fi dezbătute şi soluţionate temele privind crearea unui mecanism energetic pentru situaţii de criză şi reorganizarea minelor din Valea Jiului într-un complex energetic.

Este vorba de adăugarea în strategie a <> care prezintă necesarul de putere instalată în capacităţi de producere a energiei electrice, astfel încât să se asigure vârfurile de consum şi rezervele de putere.

A doua temă discutată şi amânată până la obţinerea unui acord este şi reorganizarea producţiei de energie pe bază de huilă din Valea Jiului. Ministerul şi-a asumat un angajament de evaluare care să permită o strategie pentru eficientizarea zonelor miniere şi crearea unui Complex Energetic în Valea Jiului.

Proiectul de constituire a unui complex energetic format din minele de cărbune din Valea Jiului şi unele termocentrale a fost prezentat de ministrul Varujan Vosganian încă din luna ianuarie. El aprecia atunci că minele din Valea Jiului se vor închide în doi-trei ani, dacă nu sunt incluse într-o astfel de structură.

A doua temă, respectiv introducerea unui mecanism prin care unele companii producătoare de electricitate vor livra energie în sistem doar atunci când se înregistrează un deficit sau în situaţii de criză, a fost anunţată de mai multe ori de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Ultimul termen avansat a fost 1 iunie.

Consumul de electricitate va creşte cu 3%

Principalele prevederi ale documentului sunt necesarul estimat de investiţii în sectorul energetic de 31 miliarde euro până în 2020, din care 17 miliarde de euro doar pentru sectorul energiei electrice. Potrivit proiectului, consumul naţional de electricitate va creşte anual, în perioada 2007-2020, cu 3%, iar cantitatea de energie exportată va avansa semnificativ după anul 2015, ca urmare a intrării în funcţiune a grupurilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă.

Pe fondul reducerii rezevelor de gaze şi ţiţei până în 2025, preţurile vor continua să crească, astfel că în 2015, preţul gazelor din producţia internă ar urma să fie dublu faţă de acest an, de 350 dolari/1.000 mc, urmând să ajungă la 370 dolari în 2020 şi la 425 dolari în 2030.

Aceste prevederi, incluse în varianta inţială a proiectului, au fost eliminate din forma finală, cu toate că România s-a angajat în negocierile cu Uniunea Europeană, înainte de aderarea la blocul comunitar, să alinieze preţurile gazelor din producţia internă cu cele ale gazelor de import.