Stolojan - colacul lui Basescu

Stolojan si Basescu impreuna. Unul mestecand cuvinte putine si inghitindu-si zambetul, celalalt, slobod la gura si razand in hohote. O imagine ciudata, cu personaje decupate din filme diferite. Si,

Stolojan si Basescu impreuna. Unul mestecand cuvinte putine si inghitindu-si zambetul, celalalt, slobod la gura si razand in hohote. O imagine ciudata, cu personaje decupate din filme diferite. Si, totusi, cei doi lideri politici se pregatesc pentru rolurile principale din acelasi scurtmetraj electoral. Pana pe 15 august, daca nu mai repede, PNL si PD trebuie sa hotarasca in ce conditii incheie alianta pentru alegerile locale si parlamentare, care le-ar aduce pentru prima data pe liste comune si le-ar face, pentru a doua oara, coechipiere de circumstanta. Unora dintre liberali, insotirea cu pedistii li se pare complet neprofitabila. PD se situeaza acum cu cel putin 5 procente sub cota electorala a PNL si nu dispune de un potential semnificativ de crestere. Este un partid cu probleme: pe de o parte, certurile interne, pe de alta, presiunile sustinute ale PSD conduc la dislocarea unor organizatii si la migrari spre partidul de guvernamant. Are un presedinte generator de conflicte - Traian Basescu - omul cel mai vanat de pesedisti si care si-a facut din razboiul cu acestia ratiunea de a exista, in detrimentul consolidarii propriei formatiuni politice. Este un partid social-democrat, deci din alta familie doctrinara decat liberalii, cu care va fi dificil de alcatuit un program comun de guvernare. Daca diferentele doctrinare nu constituie neaparat un impediment - granitele si oamenii aluneca usor, liberalul George Padure s-a descoperit social-democrat si s-a inscris in PSD, iar pedistul Victor Babiuc s-a vopsit liberal, inainte de a reveni la matca - celelalte obiectii sunt intemeiate. Tocmai de aceea, PNL a stat mult pe ganduri pana sa spuna "da" si sa inceapa negocierile cu PD pentru alianta. Din aceasta asociere insa, partidul lui Basescu iese in castig: nu trebuie sa-si faca multe griji pentru scorul electoral si, cel putin pentru o vreme, se va afla la adapost de ofensiva PSD. La Consiliul National de zilele trecute, guvernantii au acordat mult spatiu de discutie aliantei dintre cele doua partide de opozitie, accentuand asupra dezavantajelor pentru PNL, "prizonier al PD" dupa 2004, si exacerband viziunea unei guvernari PNL-PD-PRM, daca PSD nu va dispune de majoritatea necesara formarii executivului. Dincolo de exagerarile voite, PSD are un motiv real de neliniste: incotro o va lua marea masa a nehotaratilor (intre 35 si 40 la suta, dupa unele sondaje de opinie), in cazul formarii unui pol de opozitie? O alianta PNL-PD va fi, in primul rand, o lovitura de imagine. Opozitia va lasa impresia ca se revigoreaza, ca devine o forta si, implicit, o alternativa la guvernare, miraj care i-ar putea recupera pe debusolatii fostei CDR si i-ar atrage pe unii dintre dezamagitii de PSD. Din acest punct de vedere, alianta are un sens: creeaza un echilibru politic si mai reduce balansul electoral. Va fi o victorie a Opozitiei, nu a unui partid anume. Mai exista un sens, descifrabil in spusele lui Valeriu Stoica, partizanul cel mai infocat al acestei uniuni. In mai 2001, cand a lansat ideea apropierii de PD, si-a atras o multime de adversitati in PNL, dar nu a dezarmat, revenind cu un apel catre liberali sa nu lase partidul lui Basescu la cheremul PSD. Pentru fostul presedinte liberal, alianta reprezinta calea cea mai sigura spre fuziunea celor doua partide. Aceasta ar urma sa se intample in final: sa rezulte o singura entitate politica, suficient de puternica incat sa poata concura cu PSD. Pentru supravietuirea PD ca partid, alegerile locale de la anul vor fi proba hotaratoare: se va vedea daca mai are reflexe electorale si daca mai poate depasi cu usurinta pragul de 5 la suta. Sefia lui Traian Basescu depinde, de asemenea, de cucerirea unui nou mandat de primar general al Capitalei. Chiar daca va iesi decent din confruntare, PD nu este indeajuns de solid ca sa reziste inca patru ani in opozitie. Tocmai de aceea, liderul PD nu respinge categoric ideea fuziunii si-i raspunde lui Stoica "Vorbim dupa 2004".