Steguleţ roşu pe politicieni

opoziţiei, pentru că asta îi e menirea, să critice. Cu toate acestea, guvernanţii n-au dreptul la relaxare. Cele 4 steguleţe rămase sunt poate mai roşii decât cele rezolvate până acum.

opoziţiei, pentru că asta îi e menirea, să critice. Cu toate acestea, guvernanţii n-au dreptul la relaxare. Cele 4 steguleţe rămase sunt poate mai roşii decât cele rezolvate până acum. Deşi par chestiuni tehnice, domeniile nemodernizate de România pentru integrare sunt cele la care ţin cel mai mult europenii. Este vorba despre chestiuni de bani şi de sănătate publică. Se poate spune chiar că am ieşit de pe mâna politicienilor europeni şi am intrat pe mâna poliţiştilor. Agenţiile de plăţi şi sistemul IT pentru colectarea TVA ţin într-un fel de fiscul european, care vrea să ştie cum se cheltuieşte banul contribuabilului din Uniune şi să se asigure că nu se fac deturnări de fonduri. Se cunosc marile scandaluri cu returnare de TVA din România, iar Franţa sau Germania n-ar vrea să intre pe mâna speculatorilor români. Apoi, chestiunea controlului colectării deşeurilor animale. Europa nu vrea să importe odată cu România şi inconştienţa celor care pot declanşa oricând o criză de gripă aviară cum, fatalmente, se întâmplă chiar acum la noi. Dacă am fi fost în UE şi Codlea exporta la Frankfurt, nu la Bucureşti, puii infectaţi de virus, scandalul şi consecinţele erau mult mai mari.
Acestea sunt ultimele cerinţe ale Uniunii Europene înainte de a da României paşaportul de intrare. În spatele steguleţelor descrise cu subiect şi predicat stă însă şi un mesaj neexplicit. Comisarii europeni se aşteaptă să fie stabilitate politică în România, pentru a putea fi rezolvate restanţele integrării. Este de bun-simţ să presupui că, dacă e agitaţie şi scandal pe scena politică, administraţia locală şi centrală nu se vor mai ocupa de chestiunile tehnice pentru integrare. Or, cam asta se întâmplă în România, există permanent pericolul unei crize guvernamentale de proporţii. Amânarea pe octombrie poate să fi avut şi acest scop, de a bloca orice intenţie destabilizatoare, gen retragere de la guvernare sau alegeri anticipate. Comisarii europeni nu vor interveni în politica internă, dar e evident că îi interesează rezultatele guvernării. Preşedintele Comisiei, Manuel Barroso, a folosit meşteşugite cuvinte diplomatice, ieri, la Bucureşti, în cheia "Nici nu mă gândesc că autorităţile nu vor avea suport politic pentru acest efort suplimentar". Citit altfel, mesajul era, de fapt, un avertisment pe care ar trebui să-l perceapă politicienii. Din păcate, UE nu poate pune un steguleţ roşu pe politicieni, dar este clar că se aşteaptă la o atitudine constructivă pe scena politică românească, nu la trânte prin Parlament.
Va fi sesizată la Bucureşti această cerinţă suplimentară? Greu de crezut că, brusc, drumul dintre palatele Cotroceni şi Victoriei va fi pavat cu petale de trandafir. Sau că liberalii vor merge la braţ cu democraţii prin teritoriu pentru a face politică europeană. Probabil că nici opoziţia nu va renunţa la exerciţiul moţiunii de cenzură. Important este însă ca totul să se desfăşoare în limitele civilizate ale jocului democratic, astfel încât aparatul administrativ, tehnocraţii să nu fie distraşi de la misiunea lor de show-uri politice gratuite.