Ştefan cel Mare s-ar lupta azi să salveze păduri

Suceava şi Neamţ vor avea nevoie de zeci de ani ca să se refacă la nivelul anului 1989. Mulţimea de firme de exploatare a lemnului care activează azi în Neamţ şi Suceava descriu foarte

Suceava şi Neamţ vor avea nevoie de zeci de ani ca să se refacă la nivelul anului 1989.

Mulţimea de firme de exploatare a lemnului care activează azi în Neamţ şi Suceava descriu foarte bine ritmul ridicat de despădurire din zonă. Multe dintre aceste firme activează cu angajaţi "la negru" sau fără autorizaţii şi încuie porţile pe perioada controalelor, alarmate de poliţişti sau pădurari-complici. La vecinii din Vaslui, unul dintre cele mai sărace judeţe ale României, se pare că lucrurile sunt mai liniştite: oamenii de acolo n-au aflat că există păduri, aşa că nu le fură, iar acestea îşi văd liniştite de creştere.

Zeci de gatere într-o singură comună

Un transport de cherestea din zona Neamţ până în periferia superindustrializată a Capitalei, la depozitele de materiale de construcţii, nu este lipsită de riscuri, dar merită efortul. "La ultimul drum spre Bucureşti, am fost oprit de cinci ori de poliţie. Am stat la bârfă, nu mi-au cerut să vadă încărcătura sau documentele. Am scăpat cu şpagă. Cu cât te apropii de Bucureşti, şpaga creşte, aşa că pe la Voluntari, de exemplu, dădeam deja vreo 500 de lei", ne-a povestit şoferul unui autotren.

Căci iubirea de pădure e un mit

Conform Direcţiei de Control Silvic, în perioada mai 2005 - septembrie 2007, s-a constatat că suprafaţa parcursă cu tăieri ilegale din Neamţ a fost de 124 ha, din care 27 "tăieri rase". Evident, realitatea vizibilă cu ochiul liber este alta, dar este greu de demonstrat aceasta. Multă lume se întreabă de ce există "defectori" atât de puţini în silvicultură, oameni care să vorbească despre incredibilul sistem de distrugere "legală" (şi ilegală) a pădurilor, instaurat în ultimii 17 ani.

"Infracţiunile silvice presupun apariţia şantajului. Toată lumea ştie câte ceva despre toată lumea. De aceea, chiar cu salarii de mizerie, ei au grija postului de muncă. Cei care s-ar putea împotrivi măcelului pădurilor sunt timoraţi de colegi sau şefi", ne-a explicat un inginer silvicultor din judeţ. Neamţ nu poate face excepţie de la regulă, iar "legea tăcerii" care domneşte aici este încă puternică.

Conform Centrului de Informare privind Certificarea Forestieră, în judeţul Neamţ, Ocoalele Silvice (OS) Galu şi OS Ceahlău, cu localităţile de pe Valea Bistriţei, alături de zona Bicazul Ardelean (cu OS Bicazul Ardelean, Tarcău) sunt zonele cu cel mai mare risc de tăiere ilegală din păduri, aici săvârşindu-se în trecut adevărate masacre forestiere.

Există însă multe alte păduri nemţene unde exploatarea lemnoasă este intensă. Numai în comuna Ceahlău activează (la vedere) 11 societăţi cu gatere. Alte zone, precum comuna Poiana Teiului (cu 20 de societăţi de exploatare a lemnului, încă din 2005) şi Grinţieş (cu 12) sunt de asemenea cunoscute ca fiind "patrii ale fierăstrăului".

Nemţenii, învecinaţi cu "elveţienii" din Vaslui

La vecinii nemţenilor, vasluienii, se pare că lucrurile stau mult mai bine, de parcă acest teritoriu ar fi locuit de elveţieni. Conform declaraţiilor lui Lucian Copacinshi, directorul Direcţiei Silvice Vaslui, "suprafaţa împădurită a judeţului Vaslui a rămas constantă". Şeful DS Vaslui spune că, dacă înainte de 1989, suprafaţa împădurită era de 76.014 ha, în prezent, judeţul Vaslui deţine aproximativ aceeaşi suprafaţă cu păduri.

Din totalul suprafeţei împădurite, în propietatea statului sunt 58.768 de hectare, restul fiind retrocedat persoanelor fizice sau juridice, în baza Legii 18/1991, a Legii 1/2000 sau a Legii 247/2005. Cât despre defrişări, fie ele legale sau ilegale, Lucian Copacinshi, directorul Direcţiei Silvice Vaslui, a precizat că "în judeţul Vaslui nu au fost semnalate tăieri ilegale masive de material lemnos. S-au făcut unele, dar de către particulari, pe suprafeţele lor". (Traian George Horia , Lucian Timofticiuc)

Harta pădurilor moldave a ajuns de nerecunoscut

Judeţul Suceava, unde suprafaţa împădurită era, în urmă cu 17 ani, de 450.000 de hectare, a fost ţinta defrişărilor masive din ultimii ani.

Nimeni nu ştie, cu exactitate, cât s-a tăiat în codrii din Suceava. Cea mai recentă defrişare masivă a fost descoperită de salariaţii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, în urmă cu câteva luni. Dintr-o pădure de 10 hectare care fusese retrocedată Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi era administrată de Protopopiatul din Rădăuţi, au mai rămas câteva pâlcuri de copaci. Restul au dispărut fără ca paznicul din zonă să vadă sau să audă ceva.

Goana după "aurul verde"

Direcţia de Control Silvic susţine că între mai 2005 şi septembrie 2007, suprafaţa parcursă cu tăieri ilegale a fost de cca 467 ha, din care 27 "tăieri rase". Anual, poliţiştii şi silvicultorii constată sute de infracţiuni în pădurile din judeţ. În primele trei luni ale acestui an s-au constatat 264 de fapte de natură penală, iar în 2006, numărul acestora a depăşit 1.000. Statisticile arată că, în ultimii 10 ani, din pădurile judeţului Suceava s-au tăiat ilegal 120.000 mc de material lemnos, cu preponderenţă din pădurile proprietate privată.

Suceava, statul-major al "lemnului negru"

Unul dintre cei mai importanţi oameni politici ai momentului, Gheorghe Flutur, a fost şef al Direcţiei Silvice Suceava, şef ocol silvic, dar şi inginer silvic al DS Suceava, ascensiunea sprijinită pe politic culminând cu numirea ca ministru al agriculturii şi pădurilor. Nu numai că pe mandatul său nu au existat rezultate spectaculoase în combaterea mafiei pădurilor, dar au existat parlamentari (precum Garda Dezso), care l-au acuzat că, prin răspunsurile adresate parlamentului ca ministru, sprijinea infractorii.

Pădurile sucevene sunt expuse toporului de 17 ani, iar o analiză privind privind comerţul cu "lemn negru" efectuată în noiembrie 2006, de Centrul de Informare privind Certificarea Forestieră în colaborare cu Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Vânătoare, a relevat că zonele critice de tăieri ilegale ale Sucevei se află la OS Breaza, Pojorâta şi OS privat Dorna, dar şi la OS Frasin, Stulpicani, respectiv OS privat Bucovina.

Zonele de măcel forestier sunt însă mult mai multe: la Gura Humorului, de exemplu, un individ numit Mihai Paşcovici, administrator al SC Rositex Com SRL, este acuzat de tăiere ilegală de arbori. Conform ITRSV, Paşcovici a reclamat, iniţial, că mai mulţi necunoscuţi i-ar fi tăiat ilegal 1.784 arbori (nemarcaţi) de pe terenul firmei sale, în suprafaţă de 30 hectare, după care a solicitat insistent eliberarea de documente speciale pentru cantitatea de masă lemnoasă provenită din tăieri. Inspectorii nu au cedat presiunilor sale. (Sandrinio Neagu, Traian George Horia)