Statul român a pierdut urma a 178 de copii adoptaţi în străinătate

toate procedurile de adopţie până la 1 ianuarie 2005. În această perioadă au fost aprobate de guvern 1.115 cereri de adopţie, fiind considerate "cazuri excepţionale impuse de interesul

toate procedurile de adopţie până la 1 ianuarie 2005. În această perioadă au fost aprobate de guvern 1.115 cereri de adopţie, fiind considerate "cazuri excepţionale impuse de interesul superior al copilului", ajungând în instanţă doar 1.003. Cererile depuse în perioada Moratoriului, dar neaprobate de Guvernul României, au fost analizate dosar cu dosar. A reieşit că sunt cereri depuse de 1.100 de cetăţeni străini. După ce s-au eliminat cererile de adopţie care nu nominalizau copiii şi dosarele pe care le-au solicitat înapoi familiile care au renunţat între timp, a mai rămas de evaluat situaţia a 1.092 de copii. Dintre aceştia, doar 17 au îndeplinit condiţiile de adopţie internaţională, restul fiind reintegraţi în familia naturală, daţi în plasament, înfiaţi de cetăţeni români, decedaţi, neadoptabili sau acum sunt majori. În prezent, cetăţenii străini care doresc să înfieze copii din România sunt obligaţi să aibă domiciliul stabil în ţara noastră sau să fie rude de gradul II ale copilului respectiv.

Pentru reluarea adopţiilor internaţionale în România,
Un cuplu de americani îşi va pleda cauza la Bruxelles
Allyson şi Michael Schaaf, din statul New Hampshire, însoţiţi de congresmenul Jeb Bradley, îşi vor pleda cauza în favoarea ridicării interdicţiei asupra adopţiilor internaţionale în România, pe lângă membrii Parlamentului European. Americanii speră că la Bruxelles li se va promite includerea, în raportul Comisiei Europene, a unei clauze în favoarea reluării adopţiilor internaţionale de copii români. Familia Schaaf mai are un fiu, Iain, în vârstă de 6 ani, adoptat din România în 2000, iar moratoriul le-a blocat adopţia unei fetiţe de patru ani, care este sora băieţelului. Momentul ales nu este întâmplător. "Pe 16 mai, România va primi decizia finală privind aderarea în ianuarie 2007 la UE", a declarat Allyson Schaaf.

Theodora Bertzi, secretar de stat la Oficiul Român pentru Adopţii:
"Autorităţile străine dovedesc lipsă de preocupare"
- Ce s-a întâmplat cu cei 178 de copii despre a căror situaţie statul român nu ştie nimic?
- Majoritatea acestor copii sunt în Statele Unite, dar n-am primit niciun raport postadopţie. Nu cunoaştem care este situaţia lor actuală. Am făcut demersuri la autorităţile centrale în repetate rânduri şi aşteptăm încă răspunsul. Cred că este vorba de o lipsă de reacţie şi de preocupare a autorităţilor străine care aveau ca responsabilitate să evalueze familia postadopţie.
- Există posibilitatea ca aceşti copii să nu mai trăiască, să fie victimele traficului de organe?
- Nu pot să cred acest lucru, pentru că au fost adopţii care s-au încheiat conform legislaţiei din perioada Moratoriului. Familiile au fost atestate de agenţii acreditate atât de ţările respective, cât şi de România.
- Presa americană a relatat despre cazuri de copii români abuzaţi sexual şi bătuţi de către cei care i-au adoptat. Cum sunt rapoartele postadopţie primite din SUA?
- În cazul copilului care a fost abuzat şi al cărui tată face detenţie 30 de ani, aveam opt rapoarte postadopţie care erau excelente. Nu se vorbea despre faptul că acel copil a fost abuzat. Dimpotrivă, era precizat că s-a adaptat foarte bine. Aşadar, este vorba de asumarea răspunderii celor care fac aceste rapoarte. şi un singur caz dacă există se ridică semnul de întrebare vizavi de tot ce înseamnă raport postadopţie. Cred că familii bune sunt peste tot în lume, dar la fel de bine există şi familii care nu au fost suficient de bine evaluate şi nu au un profil psihologic suficient de potrivit pentru creşterea unui copil. şi în România avem situaţii de adopţii care au eşuat, la majoratul copilului, la pubertate, atunci când psihologia copilului se modifică, iar familia poate să nu fie suficient de bine pregătită.
- După octombrie 2001, când a fost introdus Moratoriul, câte dosare au fost trimise înapoi familiilor din străinătate? Care a fost reacţia acestora?
- Oficiul a returnat dosarele depuse pentru adopţie tuturor familiilor de cetăţeni străini, informându-le în scris despre situaţia actuală a copilului solicitat şi despre faptul că legislaţia română în domeniu s-a schimbat. Numărul de înregistrări a fost de 1.399. Au fost dosare care s-au returnat deoarece nu s-au găsit familiile la adresele pe care noi le aveam în baza de date.