Statul ramane orb si surd la durerile persoanelor cu handicap

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mii de orbi, surzi sau persoanele in scaune cu rotile sunt neglijati de autoritati, care cred ca daca le dau 100 de impulsuri gratuite la telefon si le monteaza o rampa le-au rezolvat toate

Mii de orbi, surzi sau persoanele in scaune cu rotile sunt neglijati de autoritati, care cred ca daca le dau 100 de impulsuri gratuite la telefon si le monteaza o rampa le-au rezolvat toate problemele. Mai putin de 20 la suta din accesibilitatile necesare persoanelor cu handicap din Romania au fost realizate pana in prezent, desi termenele-limita de aplicare a conventiilor europene in domeniu au trecut de mult. Nici macar institutiile publice nu s-au gandit sa puna o usa mai larga la intrare, o mana curenta sau sa realizeze o toaleta adaptata "nevoilor speciale". Nu s-a facut mai nimic pentru nevazatori sau pentru surzi. Situatia este dramatica pentru persoanele cu handicap locomotor in cazul transportului in comun. Spre exemplu, acestea trebuie sa ajunga din Capitala la Comisia de expertiza medicala, situata in Voluntari, dar nu se pot urca in autobuz. Monica Stanciu, sefa Directiei de monitorizare din ANPH, accepta ca la capitolul "accesibilitati" stam destul de rau. Asta si pentru faptul ca multe institutii publice au inteles ca cineva trebuie sa le dea bani in acest scop. Adaptarea telefoanelor publice pentru cei care au un handicap ar fi trebuit sa fie finalizata cel tarziu la 31 decembrie 2002. Ea s-a facut doar in mica parte: din 48.210 telefoane publice, au fost adaptate 3.251. Totodata, termenul-limita in cazul amenajarii parcarilor era 31 decembrie 2003, dar din 58.139 de parcari, s-au adaptat doar 1.234. Acelasi termen, 31 decembrie 2003, este stabilit prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 102/1999 si pentru cladirile publice, insa din 37.021 s-au adaptat doar 7.302. Toate categoriile de persoane cu handicap au de suferit. Cei care nu au un picior sau se deplaseaza in scaun cu rotile nu au nici o sansa nici macar sa iasa din casa, primul obstacol fiind chiar scara blocului, neamenajata corespunzator. Statul le da surzilor 100 de impulsuri gratuite la compania de telefonie fixa, fara sa ia in considerare un lucru esential, si anume ca surzii nu au ce face cu telefonul! In cel mai bun caz, surdul ar avea nevoie de un interpret din categoria persoanelor valide, care sa vorbeasca la celalalt capat al firului cu o alta persoana valida, care la randul ei sa traduca in limbaj mimico-gestual celuilalt surd. In mijloacele de transport in comun, surdul nu vede nici un indiciu care sa-l indrume catre locul in care vrea sa ajunga. Cand se duce sa plateasca lumina este repezit de o angajata nervoasa, care nu pricepe de ce nu este inteleasa. La notariat, persoanele surde intampina o alta problema. Legea notarilor prevede prezenta unui interpret mimico-gestual doar daca surdul nu stie sa scrie si sa citeasca. Celor care au un deces in familie nu le ramane decat sa incuie mortul in casa si sa plece la asociatie pentru a cere ajutor. "Noi ii nastem, noi ii inmormantam", conchide secretarul general al Asociatiei Nationale a Surzilor din Romania, Lucian Badescu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite