"Statul federal islamist", un dezastru pentru Orientul Mijlociu

În Irak, campania de violenţe continuă, Ramadanul recent încheiat fiind cel mai sângeros după martie 2003. Haosul este agravat de proclamarea, de către sunniţi, a unui "stat federal islamist"

În Irak, campania de violenţe continuă, Ramadanul recent încheiat fiind cel mai sângeros după martie 2003. Haosul este agravat de proclamarea, de către sunniţi, a unui "stat federal islamist" şi de cererea şiiţilor de a se crea o mare regiune federală, care au ca fundal preocuparea kurzilor de a extinde nelimitat autonomia lor. Ca urmare, experţii sunt fermi: împărţirea Irakului ar duce la un dezastru.
Dificultăţile întâmpinate de SUA de a pune capăt violenţelor din Irak şi de a avea, la Bagdad, un guvern capabil să gestioneze problemele întregului stat sunt minate serios de tendinţele tot mai accentuate de împărţire a ţării în trei entităţi distincte. Ca urmare, experţii nu ezită să avertizeze că faptul ar duce la un adevărat dezastru. Mai concret, în Irak, facţiunile rivale, deşi afirmă că nu doresc dezmembrarea ţării, fac presiuni pentru a avea o mai mare autonomie pe baze religioase ori etnice. Dintr-o atare perspectivă, ultima iniţiativă a aparţinut principalului partid şiit, Consiliul Suprem al Revoluţiei Islamice din Irak (CSRII), care a cerut crearea unei regiuni federale şiite. Din cele 18 provincii ale ţării, aceasta ar cuprinde nouă din centru şi sud, majoritar şiite şi foarte bogate în petrol. Iniţiativa urmează linia legii ce instituie federalismul, dar e şi un răspuns la proclamarea, de către sunniţi, a unui "stat islamic în regiunile Bagdad, Al-Antar, Diyala, Kirkuk, Salahedin, Ninive şi în zone din Babilon şi din Centru".
Ideea în sine aparţine Al-Qaida şi, în ascuns, n-ar displace statelor arabe, majoritar sunnite, îngrijorate de expansionismul şiismului radical, susţinut de Iran. Cât îi priveşte, kurzii sunt încântaţi de recenta lege a federalismului şi au trecut la fapte. Vor să administreze doar ei petrolul din regiunea lor şi îndeosebi din Kirkuk, unde sunt şi arabi, şi turkmeni.
Hăţiş de interese externe
Pe plan extern, legea federalismului a indispus Turcia, care nu doreşte o regiune kurdă independentă şi puternică în nordul irakian, aşa încât nu ezită să întărească relaţiile cu sunniţii din centru, considerându-i "aliaţi obiectivi". La rândul său, Iranul, încolţit de unii pentru sprijinul acordat şiiţilor irakieni, nu vede cu ochi buni slăbirea kurzilor din Irak, întrucât şi el are o importantă minoritate kurdă şi n-ar dori ca separatismul etnic să se manifeste pe teritoriul său. Ca urmare, Teheranul poate jongla cu influenţa sa în zona de sud, şiită, sprijinind chiar şi amintita cerere a CSRII. Altfel zis, se conturează un hăţiş de interese şi legături, pe care mulţi le văd ducând la dezastru, chiar la dezmembrarea Irakului, pe care o denunţa, ieri, şi Rusia, cu mari repercusiuni în toată regiunea. Pe lângă un război civil, cu numeroase victime, Orientul Mijlociu ar fi complet destabilizat. Însuşi preşedintele Bush spunea, zilele trecute, că împărţirea Irakului "ar provoca o dezordine mai mare decât cea de azi".