Statul sărăcit se împrumută la costuri tot mai mari

Statul sărăcit se împrumută la costuri tot mai mari

Ministerul de Finanţe a împrumutat, luni, de pe piaţa financiară internă doar 221,7 milioane de lei (51,7 milioane de euro), în condiţiile în care valoarea anunţată iniţial era de un miliard de lei. Dobânzile oferite de bănci au fost prea mari pentru nivelul acceptat de Finanţe, instituţiile de credit alegând să fie prudente într-un context politico-economic instabil.

Împrumutul s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat cu scadenţa la 12 luni, la un randament mediu aceptat de 10%, în creştere faţă de penultima emisiune – la o scadenţă de 6 luni şi o dobândă medie anuală de 9,97%. Suma împrumutată, luni, de stat de la băncile interne a fost de 4,5 ori mai mică decât necesarul anunţat, chiar dacă instituţiile de credit au depus cereri de cumpărare de 1,42 miliarde de lei, ce au depăşit cu mult oferta statului.

Explicaţia nu poate fi decât una singură: dobânzile oferite de bănci au fost peste nivelul acceptat de Finanţe. La şedinţa similară din 21 septembrie, Finanţele au atras 649,9 milioane de lei, la un randament mediu de 9,99% pe an.

Problemele de finanţare devin acute

Statul şi-a propus să împrumute, în luna octombrie, 6 miliarde de lei, pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetar. După primele patru licitaţii din luna octombrie, statul a reuşit să atragă, în total, doar 1,93 miliarde de lei.

În primele nouă luni ale anului, Finanţele au emis titluri de stat  în valoare de aproximativ 55,4 miliarde de lei (peste 13 miliarde de euro), de patru ori mai mult decât la nivelul întregului an 2008. În acelaşi timp, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut, în primele opt luni ale acestui an, cu aproape 54% faţă de primele opt luni din 2008.

Execuţia bugetară la opt luni mai arată că în timp ce cheltuielile de personal au urcat cu 10,8%, cele de investiţii au scăzut cu 6,1%. O creştere semnficiativă au cunoscut şi cheltuielile cu asistenţa socială – 24,6%. Puse cap la cap, aceste cifre arată că factura cu pensiile şi salariile a fost plătită, în proporţie covârşitoare, din împrumuturi. Iar acestea au fost făcute, în special, de pe piaţa internă.

Ce au evitat autorităţile să spună la sfârşitul anului trecut acum devine evidenţă: împrumutul de la FMI a fost realizat nu ca „plasă de siguranţă”, ci ca soluţie disperată de finanţare a deficitului bugetar (realizat din plata pensiilor şi a salariilor în sistemul public), la costuri cu mult mai mici decât sunt dispuse băncile interne să ofere.

În timp ce împrumutul de la FMI poartă o dobândă medie de 3% pe an, randamentul pe piaţa internă este, în medie, de 10% pe an, dar în creştere, după cum arată ultima licitaţie cu titluri de stat.

Băncile, obligate să joace prudent

Instabilitatea politică din ultima perioadă a făcut ca percepţia de risc la adresa României să crească. Experţii financiari spun că cel mai mare rău în economia internă a fost produs de lipsa unui guvern stabil şi a unui mediu politic coerent. Concluzia experţilor este una singură: de oriunde s-ar împrumuta Finanţele în acest moment, costurile sunt mult mai mari decât ar fi fost într-un mediu politico-economic echilibrat.

„N-ai guvern, n-ai perspectivă! Într-un mediu politic atât de instabil, riscurile au crescut foarte tare, iar băncile sunt obligate să joace prudent. Dacă ele împrumută statul, astăzi, la o dobândă de 10%, iar peste două săptămâni randamentele sar la 12%, ele pierd 2%”, a declarat, pentru „Adevărul”, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

Cine o să ne finanţeze deficitul?

Ultimele două tranşe din împrumutul de la FMI sunt cel puţin problematice, cu atât mai mult cu cât a doua evaluare a Programului Economic a fost amânată din cauza instabilităţii politice. Apoi, emisiunea de eurobonduri – la o valoare între 500 de milioane de euro şi 1,5 miliarde de euo - programată pentru începutul lunii octombrie a fost şi ea suspendată din aceeaşi cauză. Se naşte întrebarea: cine o să ne finanţeze deficitul bugetar?

„Există incertitudini mari cu privire la finanţarea deficitului în momentul de faţă. Când FMI îşi amână evaluarea, semnalul este grav. Cel mai optimist scenariu ar fi să nu primim una din cele două tranşe”, a spus Dumitru. Necesarul de finanţare a deficitului bugetar, până la sfârşitul anului, este de 2-3 miliarde de euro.

„În septembrie, aveam un deficit de 5,3% din PIB. Asta înseamnă că cei 2% - marja până la nivelul agreeat cu FMI, de 7,3% - înseamnă 2-3 miliarde de euro, fără să socotim refinanţarea împrumturilor scadente. În total, statul ar avea nevoie de încă 3-4 miliarde de euro”, a precizat Dumitru.

„De unde face statul rost de aceşti bani?”, se întreabă Dumitru. Tot acesta dă şi cea mai bună soluţie în viziunea sa: crearea urgentă a unui Guvern, care să implementeze reformele la care statul român s-a angajat în faţa finanţatorilor externi.