Statul român, în conflict cu UE pentru "acţiunea de aur" la Petrom

Comisia Europeană ar putea declanşa astăzi procedura de încălcare a Tratatului de aderare, care s-ar putea lăsa cu amenzi usturătoare pentru România După scandalul taxei auto, statul

Comisia Europeană ar putea declanşa astăzi procedura de încălcare a Tratatului de aderare, care s-ar putea lăsa cu amenzi usturătoare pentru România

După scandalul taxei auto, statul român riscă din nou să ajungă în faţa Curţii Europene de Justiţie. De această dată, din cauza păstrării dreptului de veto în AGA Petrom, companie privatizată în 2004. Potrivit Comisiei Europene (CE), statul nu poate bloca o decizie luată majoritar, atât timp cât nu este decât acţionar minoritar.

Acest drept ar încălca, potrivit CE, mai multe prevederi ale Tratatului de aderare. Discuţia pe care comisarii europeni o vor purta astăzi va avea loc la sesizarea comisarului responsabil cu concurenţa în piaţa unică, Neelie Kroes, potrivit NewsIn. Prin aşa-numita "acţiune de aur" la Petrom, statul a impus, de exemplu, ca în cadrul AGEA, unde se iau deciziile strategice, precum vânzarea unor active de bază, hotărârile să nu poată fi luate decât cu votul a 75% din membri, deci şi cu acordul statului. Aceasta deşi legislaţia permite ca la o a doua convocare deciziile să poată fi aprobate cu 51%, ceea ce ar fi însemnat că OMV, acţionarul majoritar al Petrom, să poată lua decizii de unul singur. Derogarea a fost impusă până în decembrie 2009.

Într-un interviu acordat în urmă cu câteva luni ziarului "Adevărul", Dan Ioan Popescu, în mandatul căruia s-a realizat privatizarea Petrom, afirma că au fost negocieri foarte dure cu UE, cu FMI, dar şi cu Banca Mondială, privind introducerea acţiunii de aur. El a citat o scrisoare a FMI din martie 2004, care se arăta îngrijorată de faptul că statul "condiţionează prin votul supermajoritar în CA externalizarea unei rafinării (Arpechim - n.r.) de care majoritatea investitorilor vor să se dispenseze". "Vă sfătuim să reveniţi la această decizie, să reduceţi restricţia unei restructurări pe o perioadă de trei ani", mai arăta FMI.

Acţiunea de aur, abrogată în 2005

Pe de altă parte, ca urmare a negocierilor de aderare, statul a emis în 2005 o lege prin care abroga acţiunea de aur. "Practic, la data intrării în vigoare a legii, în aprilie 2005, statul trebuia să transforme acţiunea de control în acţiuni ordinare. Astfel, statul nu ar trebui să mai deţină drepturi de control acolo unde a avut loc o privatizare sau să instituie acest drept în alte contracte încheiate ulterior", a declarat, pentru "Adevărul", Miruna Suciu, avocat partener al casei de avocatură Muşat & Asociaţii. Conform procedurii, a adăugat avocatul, statul trebuia să întocmească acte de modificare a contractului de privatizare, precum şi acte adiţionale la actul constitutiv al societăţii, prin care să se elimine astfel de drepturi care constituie acţiuni de aur.