Statele Unite îşi pregătesc retragerea din Europa

Mai mulţi oficiali ai Departamentului Apărării regândesc strategia militară americană. Planul prevede şi reducerea la jumătate a trupelor SUA de pe bătrânul continent Războiul din

Mai mulţi oficiali ai Departamentului Apărării regândesc strategia militară americană. Planul prevede şi reducerea la jumătate a trupelor SUA de pe bătrânul continent

Războiul din Irak, precum şi celelalte ameninţări globale forţează Statele Unite să-şi regândească priorităţile internaţionale, iar pe militari, să-şi redefinească strategia. Înscrisă în noul plan, reducerea drastică a prezenţei militare americane în Europa provoacă dispute înainte de a fi pusă în practică.

În timp ce adepţii reducerii susţin, între altele, că prelungirea unei prezenţe militare masive în Europa nu se mai justifică strategic, aceasta fiind percepută ca o relicvă a războiului rece, adversarii ideii au şi ei propriile argumente. Astfel, o parte a oficialilor din Apărare se tem că reducerea la jumătate a trupelor, cum prevede planul, ar face dificilă susţinerea intereselor americane în teatrul european.

De la 110.000 la 60.000

Ani la rând, prezenţa celor 110.000 de militari americani în bazele din Germania sau Italia a fost justificată de cortina de fier şi războiul rece. După 1990, SUA au început să opereze reduceri, desfiinţând bazele din Germania. Donald Rumsfeld a fost însă cel care, în 2002, ca secretar al apărării, a avansat, ca parte a noii doctrine militare americane, ideea reducerii trupelor în Europa de Vest şi înlocuirea acestora cu forţe de reacţie rapidă. Adică, baze mobile, temporare, şi trupe reduse ca număr, propunând România şi Bulgaria ca gazde ale acestora. Militarii americani ar fi acoperit zone mai puţin stabile, prezenţa lor devenind astfel mai relevantă. Potrivit aceluiaşi plan, până în 2012, în Europa ar mai rămâne doar 60.000 de militari.

Noile evoluţii răstoarnă vechile planuri

Printre argumentele invocate de adversarii reducerii sunt şi actualele evoluţii, din Răsărit şi Orient. Analiştii militari atrag atenţia că reformele democratice din Rusia se află în plin regres, iar în Iran a apărut o potenţială ameninţare.

În plus, războaiele din Irak şi Afganistan s-au prelungit mai mult decât se credea, fapt ce a împiedicat forţele americane din Europa să se dedice construirii "parteneriatelor" cu alte ţări, misiunea lor principală post-război rece. Ceea ce ar fi presupus prevenirea crizelor înainte ca acestea să apară, exerciţii militare comune în Europa şi Africa, multe anulate, şi alte misiuni de acest tip.

Raport şi concluzii, în vară

Generalul Bantz Craddock, comandantul-şef al forţelor aliate în Europa, a însărcinat experţii militari să studieze în ce mod va afecta strategia americană pe bătrânul continent reducerea numărului de militari. Un raport preliminar pe această temă va fi gata luna viitoare, urmând ca generalul să prezinte forma finală şi concluziile la mijlocul verii. Luna trecută, vorbind în faţa Congresului, Craddock s-a arătat rezervat faţă de situaţia actuală. Generalul a arătat că, în condiţiile în care 75% din trupele staţionate în Europa sunt desfăşurate fie în Afganistan, fie în Irak, orice alte operaţiuni sunt aproape imposibil de dus la bun sfârşit.

Bazele americane din România şi Bulgaria irită Rusia

Nu numai scutul antirachetă şi silozurile ce vor fi amplasate în Polonia, ci şi viitoarele baze americane din România şi Bulgaria nemulţumesc Rusia. În cursul recentei întâlniri cu secretarul apărării, Robert Gates, desfăşurată la Moscova, Vladimir Putin a exprimat îngrijorarea Kremlinului în legătură cu acest ultim subiect. Gates s-a aflat în Rusia tocmai pentru a încerca să risipească temerile acestei ţări privitoare la scutul antirachetă.