Statele Unite au renuntat sa ceara in Consiliul de Securitate prelungirea imunitatii cetatenilor americani cu inca un an

Scandalul international privind atrocitatile comise de militarii americani la inchisoarea irakiana Abu Ghraib au obligat Statele Unite sa abandoneze controversatul proiect de rezolutie depus la

Scandalul international privind atrocitatile comise de militarii americani la inchisoarea irakiana Abu Ghraib au obligat Statele Unite sa abandoneze controversatul proiect de rezolutie depus la Natiunile Unite pentru reinnoirea imunitatii militarilor americani in fata Curtii Penale Internationale (CPI), primul tribunal international pentru crime de razboi instituit in 2002, la Haga. Adjunctul ambasadorului SUA la ONU, James Cunningham, a declarat ca Washingtonul a "decis sa nu mearga mai departe pentru moment cu discutiile si actiunea in legatura cu proiectul de rezolutie, pentru a evita o dezbatere prelungita si accentuarea divizarilor". Surse diplomatice au precizat ca proiectul nu se bucura de sprijinul unei majoritati a celor 15 membri ai Consiliului de Securitate si adoptarea sa ar fi ridicat mai multe probleme decat anul trecut si acum doi ani, cand Statele Unite au introdus texte similare sub argumentul ca soldatii americani ar putea fi supusi unor pocese neechitabile, influentate politic. Desi nu era de asteptat nici un vot impotriva rezolutiei, erau suficiente sase abtineri pentru respingerea ei. Potrivit agentiilor internationale de stiri, Franta, Germania, Spania, Chile si China au anuntat ca se vor abtine, Romania si Republica Benin parand a adopta o pozitie similara. China, stat care a sprijinit rezolutiile similare americane in 2002 si 2003, considera ca emotia creata de torturarea detinutilor irakieni la Abu Ghraib face "inacceptabila" reinnoirea imunitatii in acest an. "Guvernul meu este supus unei presiuni extraordinare pentru a nu da un cec in alb Statelor Unite din cauza comportamentului trupelor sale", a declarat ambasadorul chinez la ONU, Wang Guangya. De asemenea, Spania s-a alaturat pozitiei Germaniei si Frantei de a se opune acestui vot, chiar daca Marea Britanie continua sa fie alaturi de Statele Unite. Un diplomat de la Consiliul de Securitate a declarat, sub conditia anonimatului, ca rezolutia ar fi putut obtine numarul minim de voturi necesare - noua din cele 15 - daca Washingtonul ar fi solicitat ca votarea sa aiba loc imediat dupa introducerea proiectului de rezolutie. Insa in ultimele cinci saptamani, scandalul abuzurilor comise de soldatii americani la Abu Ghraib s-a aflat practic permanent in atentia mass-media. In plus, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a avut, saptamana trecuta, una dintre rarele sale interventii in treburile Consiliului de Securitate, cerand membrilor permanenti si nepermanenti sa nu voteze proiectul de rezolutie. Annan a pus sub semnul intrebarii legitimitatea privilegiului de care se bucurau militarii americani, avertizand chiar ca aceasta rezolutie ar putea diviza Consiliul de Securitate. In aceste conditii, de la 1 iulie 2004, trupele americane din strainatate vor putea fi puse sub acuzare la Curtea de la Haga. Cu toate acestea, analistii apreciaza ca sunt foarte putine sanse ca americanii sa ajunga in fata CPI. Pe de o parte, in cei doi ani de la infiintarea Curtii Penale de la Haga, autoritatile de la Washington au semnat tratate bilaterale cu 89 de tari, prin care aceste state s-au angajat sa nu-i predea CPI pe soldatii americani care se fac vinovati de crime de razboi sau genocid. Pe de alta parte, exista inca foarte multe tari, printre care si Irakul, care nu au semnat tratatul de infiintare a Curtii Penale Internationale, asa ca prevederile tratatului nu li se vor putea aplica militarilor americani de pe teritoriile respectivelor tari. Romania a fost prima tara semnatara a unui astfel de acord, decizie care a starnit critici vehemente din partea Uniunii Europene, tara noastra fiind practic "prinsa" intre exigentele integrarii europene si cele ale cooperarii cu Statele Unite si integrarii in NATO. In incercarea de a iesi din acest clinci, autoritatile de la Bucuresti au decis sa tergiverseze trimiterea acordului in Parlament spre ratificare, stadiu in care se afla si in ziua de astazi.