Statele UE blocheaza accesul est-europenilor pe piata muncii

Chiar daca vor deveni membri ai Uniunii Europene in acest an, polonezii, cehii, ungurii, slovacii, slovenii si balticii vor intampina greutati in obtinerea unui loc de munca in alte tari europene cativa ani de acum inainte

Orice cetatean al Uniunii Europene are dreptul sa traiasca, sa munceasca si sa solicite alocatii in oricare dintre statele membre. Aceasta regula de aur a comunitatii europene isi va incheia insa aplicabilitatea peste doua luni, mai precis la 1 mai 2004, cand UE va cunoaste cea mai mare extindere din istoria sa, de la 15 membri, cati are in prezent, la 25. Acceptarea celor 10 noi tari - Cipru, Malta si fostele state comuniste Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria - pare a nu fi deplina, atata timp cat actualii membri isi permit sa schimbe regulile jocului dupa bunul plac. Desi recunosc ca au nevoie de forta de munca, ba chiar ca actualii membri vor avea de castigat de pe urma noilor cetateni comunitari care vor lucra legal si vor plati taxe si asigurari sociale, cei 15 se tem de valul de imigranti care i-ar putea invada dupa 1 mai, in cautarea unui loc de munca mai bine platit decat in tarile lor. Drept pentru care, pentru prima data in istoria UE, Cei 15 au decis, rand pe rand, sa-si ia masuri de protectie pentru o perioada variind intre 2 si 7 ani, perioada ce va putea fi chiar extinsa, in functie de evolutiile ulterioare. Decizie ce poate fi considerata discriminatorie, atata timp cat membrii aceleiasi comunitati sunt tratati diferit, in functie de tara de origine. Caracterul discriminatoriu s-ar dilua pana la eliminare daca masurile ar viza imigratia ilegala sau macar toate cele 10 noi state membre. Dar majoritatea tarilor membre UE, impulsionate de Austria si Germania, au hotarat sa impuna restrictii si pentru muncitorii legali, iar unele dintre ele - cum este cazul Marii Britanii - au decis luarea de masuri punitive doar pentru cetatenii celor opt state ex-comuniste, nu si pentru Malta sau Cipru. Ca astfel de masuri nu sunt justificate o dovedeste si recentul studiu realizat de Comisia Europeana, potrivit caruia, in urmatorii cinci ani, numai 1% din populatia apta de munca a viitorilor membri intentioneaza sa emigreze in cautarea unei slujbe. In plus, studiul arata ca intentia de a migra este de fapt mult mai mare decat fluxul migrator real. Ceea ce inseamna ca cifra de 220.000 de emigranti pe an avansata de studiu nu va fi una reala. In schimb, viitoarele state membre, inclusiv Romania si Bulgaria, ar trebui sa se teama de acest fenomen, deoarece principalii candidati la emigrare sunt "mintile luminate". Potrivit studiului, candidatul la emigrare este tanar, cu studii superioare si nu are pe nimeni in intretinere. Cu toate acestea, exista informatii, neoficiale ce-i drept, ca unele tari membre UE, printre care Austria, Germania, Belgia, Finlanda, Spania si Portugalia, pregatesc proiecte de legi sau alte reglementari care sa introduca restrictii de acces pe piata fortei lor de munca dupa expirarea termenului maxim de sapte ani prevazut prin tratatele de aderare. In atare conditii, nu este greu de imaginat ce restrictii vor avea de infruntat cetatenii romani in momentul aderarii tarii noastre la UE, in 2007 sau cand se va intampla in cele din urma acest lucru. Dar, ca de fiecare data, autoritatile de la Bucuresti tin coada sus, declarand, senin, ca ar putea introduce restrictii similare celor cu care vor fi confruntati cetatenii romani. "Ne rezervam dreptul de a introduce aceleasi restrictii pentru cetatenii statelor comunitare care vor ingradi libera circulatie a fortei de munca din Romania", ne-a declarat Razvan Cirica, secretar de stat in Ministerul Muncii. Si asta in pofida angajamentului asumat de Romania in timpul negocierilor la capitolul privind libera circulatie a fortei de munca, potrivit caruia cetatenii comunitari nu vor mai avea nevoie de permise de lucru pentru a munci in tara noastra. Oficialul roman considera firesc ca cele 10 state care vor adera la 1 mai sa faca presiuni pentru ridicarea oricaror restrictii privind libera circulatie a fortei de munca in cadrul UE. "Este o masura discriminatorie, impotriva careia ne vom lupta si noi, inaintea momentului aderarii", a afirmat Cirica. Cu ce rezultate, ramane insa de vazut. Pana atunci, sa vedem ce ii asteapta - potrivit BBC - pe cehi, polonezi, unguri, sloveni, slovaci si baltici, pentru a ne pregati sufleteste pentru momentul aderarii. Austria a insistat pentru restrictii dure. Viena va mentine actualul sistem al permiselor de lucru timp de doi ani, restrictiile putandu-se prelungi cu inca cinci ani dupa 2006. Belgia intentioneaza ca timp de doi ani sa aplice orice fel de restrictii doreste, fara a fi nevoita sa dea vreo justificare. Danemarca a revenit asupra deciziei initiale de a-si deschide total granitele pentru cetatenii celor 10 viitoare membre. Copenhaga va permite imigrantilor sa ramana in Danemarca timp de sase luni, perioada in care acestia nu vor avea acces la ajutoare sociale. Daca un imigrant isi gaseste un loc de munca, el va obtine rezidenta si permis de lucru. Finlanda. Timp de doi ani, imigrantii vor putea obtine un loc de munca fara a avea nevoie de un permis de lucru numai daca nici un cetatean finlandez nu este interesat de acel post. In caz contrar, este necesara obtinerea unui permis de lucru. Guvernul de la Helsinki isi rezerva dreptul de a decide, in 2006, daca va continua sau nu aceasta politica. Franta va mentine sistemul actual al permiselor de munca timp de doi ani. Imigrantii care obtin un astfel de document au aceleasi drepturi ca si cetatenii francezi si isi pot aduce familiile, ai caror membri vor avea acces deplin la piata muncii. Regimuri diferite vor fi aplicate pentru muncitorii sezonieri, pentru studenti si pentru cercetatori. Germania a insistat, ca si Austria, pentru impunerea de restrictii dure. Berlinul intentioneaza sa extinda la sapte ani perioada actuala de doi ani pentru sistemul obligativitatii permiselor de munca. Grecia vrea sa aplice restrictii doar doi ani. Care vor fi aceste restrictii si daca perioada va fi prelungita cu cinci ani va decide viitorul guvern, rezultat in urma alegerilor generale programate pentru 7 martie 2004. Irlanda era, pana la inceputul acestei saptamani, singura tara membra care refuza sa adopte masuri punitive. Autoritatile de la Dublin au decis, la doar cateva ore dupa un anunt similar facut de Londra si chiar in ziua in care premierul roman Adrian Nastase s-a intalnit cu omologul sau Berthie Ahern, sa limiteze ajutoarele sociale destinate imigrantilor legali din cele 10 noi state membre. Italia nu a luat inca o decizie. Luxemburg intentioneaza sa aplice restrictii timp de doi ani. Marea Britanie a anuntat, lunea trecuta, ca imigrantii vor putea lucra, fara a avea nevoie de permis de munca, insa nu vor putea obtine ajutoare sociale decat dupa minimum doi ani. Acestia vor trebui sa se inscrie intr-un registru, care va fi infiintat si care va monitoriza locul si domeniul in care vor lucra persoanele respective, precum si faptul ca acestia sunt platiti cel putin la nivelul salariului minim. Masura insa este valabila doar pentru cetatenii din cele opt state ex-comuniste, nu si pentru ciprioti si maltezi. Olanda, asemeni Suediei si Danemarcei, anuntase initial ca nu va adopta nici un fel de restrictii. Noul guvern a propus impunerea unei cote anuale de 22.000 de imigranti din noile state membre, propunere care trebuie ratificata de Parlament. Chiar si acesti 22.000 de imigranti legali vor avea nevoie de permise de lucru. Portugalia intentioneaza sa aplice restrictiile doi ani si, de asemenea, solicita permise de munca. Mai mult, guvernul de la Lisabona a impus o limita anuala de 6.500 de imigranti de orice nationalitate. Spania va aplica, timp de doi ani, orice fel de masuri punitive doreste, fara a fi nevoita sa ofere vreo motivatie. Suedia, care anuntase deschiderea totala a frontierelor de la 1 mai 2004, a decis - sub presiunea opiniei publice si a presei, ingrijorate ca noul val de imigranti ar putea exploata darnicul sistem suedez de securitate sociala - sa solicite eliberarea de permise de lucru timp de doi ani. Hotararea nu a fost inca ratificata de Parlament.