Starea europenilor după trei ani de criză

Românii, ca majoritatea cetăţenilor din Uniune, îşi permit să cumpere tot mai puţine lucruri

Criza economică internaţională i-a lovit rău pe români, în special pe micii patroni şi pe şomeri. Cu toate acestea, bulgarii, grecii, ungurii şi letonii se simt mai afectaţi de recesiune decât ai noştri.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a finalizat rezultatele pe 2010 ale indicatorilor nivelului de trai. Ponderea gospodăriilor care nu au putut plăti la timp facturile a crescut de la 23 %  în 2007, la 37% în 2010. Directorul Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV), Cătălin Zamfir, califică procentul drept „fantastic de mare" şi spune că acesta este efectul nu doar al crizei, ci al structurii economiei româneşti.

„Avem de-a face cu un efect cumulat al politicilor din ultimii 21 de ani, care a dus la ceea ce vedem acum. Avem cea mai polarizată societate din Europa şi un fenomen de sărăcie dură, care creşte canceros. Este ca o implozie. Vom deveni o societate plină de boli ale sărăciei". Defalcat pe statutul ocupaţional al capului de familie, cele mai mari căderi ale nivelului de trai apar la patroni.

Datornici la întreţinere

Din totalul gospodăriilor în care principalul aducător de venituri este patron, procentul celor nu au reuşit în 2010 să-şi plătească la timp cheltuielile de zi cu zi a crescut de patru ori, doar într-un an. În 2009, numai 9% din aceste familii de patroni aveau întârzieri la plata facturilor şi a ratelor, pe când în 2010 procentul a ajuns la 35,3%.

Florin Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), confirmă situaţia surprinsă de statistici: „Micii patroni au adus bani de acasă pentru a plăti salariile. Amână plata facturilor familiei, ca să-şi poată returna ratele la bancă sau să vireze dările la stat. Pe de altă parte, statul nu ne-a ajutat cu nimic, în anii ăştia. Se trăieşte, ca să spun aşa, din osânza acumulată în anii anteriori, dar s-au cam terminat rezervele".

Patronii plătesc mai întâi ratele

Ceea ce spune Pârvu se vede limpede în datele din tabele. În familiile de patroni s-au tăiat mai multe cheltuieli, se amână plata unor facturi de acasă, dar se plătesc împrumuturile bancare. Dacă în 2007, 43,7% din gospodăriile unde capul de familie era patron nu-şi plăteau la timp ratele bancare, anul trecut doar 29,9% din aceste familii înregistrau întârzieri la returnarea creditelor. 

Tot familiile de patroni sunt singurele unde a scăzut procentul celor care-şi permit o temperatură adecvată în casă. Pentru toate tipurile de familie a crescut numărul celor care-şi permit să-şi încălzească locuinţa în anotimpul rece. În gospodăriile unde capul de familie este şomer, procentul a crescut de la 52% în 2007, la 59,7% în 2010. În familiile de pensionari, de la 59,5% în 2007, s-a ajuns în 2010 ca trei sferturi din aceste gospodării să-şi permită încălzirea adecvată a lcouinţei.

Familiile de patroni trăiesc mai bine, per ansamblu, este adevărat, dar la ei s-au înregistrat scăderi mai accentuate ale nivelului de trai. Dacă în 2007, 94,2% din gospodăriile cu cap de familie patron îşi încălzeau casa cum doreau, în 2010 procentul a coborât cu 2 procente.

De asemenea, o treime din familiile de patroni care îşi luau cel puţin o săptămână de vacanţă în 2007, nu şi‑au mai permis acest lucru în 2010. Florin Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor spune că nu reuşeşte să-şi convingă amicii să meargă de Revelion în străinătate: „Tocmai am vorbit cu nişte prieteni şi am zis că, nu contează cum, 1.200 de euro pentru Revelion în Dubai sigur mai au. Unul a ţipat la mine: «Eu n-am bani să dau salariile în ianuarie şi tu îmi spui de Revelion?». Cei mai mulţi se chinuiesc să nu închidă afacerea".

Tot mai rău

Alfred Bulai este convins că la anul va fi mai greu şi că mulţi se vor obişnui cu starea asta: „Când s-au tăiat salariile bugetarilor cu 25%, mulţi au spus că nu vor face faţă. Uite că suportă. În urmă cu ceva ani dacă le spuneai oamenilor că litrul de benzină va ajunge la un euro te declarau nebun şi ziceau că vor face Revoluţie, Uite că nu s-a întâmplat aşa. Şi, probabil, se vor mai obişnui cu multe".

"Avem cea mai polarizată societate din Europa şi un fenomen de sărăcie dură, care creşte canceros.''
Cătălin Zamfir sociolog

Şomerii cu autoturism

O altă statistică interesantă a INS arată că a crescut la aproape 23% procentul gospodăriilor în care capul de familie este şomer, dar deţine un autoturism sau mai multe.  Asta nu înseamnă însă că au existat familii care au decis cumpărarea unei maşini după ce una dintre persoanele care aduceau venituri în casă a fost concediată.

Alfred Bulai, doctor în sociologie, explică: „Datele spun altceva. A crescut numărul celor care aveau autoturisme şi au fost disponibilizaţi. Asta creşte presiunea pe familie, fiindcă este posibil ca respectiva maşină să fii fost achiziţionată prin credit, în perioada de dezvoltare economică. În cazul ăsta, familia are de plătit rate, deşi i-au scăzut veniturile". Numărul famiilor care deţin bunuri de folosinţă îndelungată, precum autoturisme, frigidere, computere, a crescut indiferent de ocupaţia capului de familie. Cu o singură excepţie - la patroni a scăzut procentul celor cu autovehicule şi computere.

Românii nu se mai simt săracii Europei

Harta de mai sus ilustrează procentul familiilor europene care au declarat că fac faţă cu greu cheltuielilor curente. Concret, rezultatele surprind răspunsurile la întrebarea: „Luând în considerare venitul net al gospodăriei dumneavoastră, în ce măsură faceţi faţă cheltuielilor curente absolut necesare?"

În mod surprinzător, nu numai bulgarii înregistrează procente mai rele decât cele ale românilor, ci şi grecii, letonii şi ungurii. „Totul ţine de stilul de viaţă şi de aşteptările oamenilor. Sigur că locuitorii din statele dezvoltate au impresia că o duc mult mai rău decât înainte de criză. Când e vorba de sărăcia subiectivă, putem afla răspunsuri aberante, de genul: un german se declară sărac, deşi are autoturism în garaj, pe când un român cu o masă, patru scaune şi un dulap va spune că trăieşte decent", explică sociologul Alfred Bulai.Oricum, în România a scăzut procentul familiilor care spun că se descurcă greu de la o lună la alta: de la 23% din totalul gospodăriilor (în 2007), la 20,9%, în 2010. Concret, cei mai săraci sunt bulgarii - una din trei familii reuşeşte să acopere cheltuielile obligatorii pentru o gospodărie. Cu toate astea, procentul de 29% este mai mic decât cel din  2005, de exemplu, când 35,7% din familiile bulgare acopereau cu greu cheltuielile curente.

Ungurii, deteriorare accelerată

La greci s-a întâmplat invers -de la 18,8% în 2007, familiile acestea au ajuns la 24,2. În cazul ungurilor, evoluţia este şi mai dezastruoasă: de la 13,8%, procentul familiilor care au probleme financiare aproape s-a dublat (25,5 %, în 2010). În Europa, bulgarii o duc cel mai rău la toţi indicatorii, după care urmează românii, fie că este vorba de întârzieri la achitarea facturilor, fie de procentul familiilor care‑şi permit să mănânce carne, peşte sau echivalentul în vegetale, fie la încălzirea locuinţei. Deţin recordul european atunci când vorbim despre familiile care nu-şi permit nici măcar o săptămână de vacanţă pe an.