Starea Sănătăţii: bani puţini şi risipiţi

Deşi se pretinde a fi „solidar şi echitabil“, sistemul nostru medical oferă servicii de calitate doar celor bogaţi

Statul român a finanţat mereu sistemul sanitar cu sume prea mici pentru nevoile sale, dar şi acelea au fost cheltuite prost, relevă un studiu SAR. Sistemul nostru sanitar eşuează în eficienţa cheltuielilor şi în încercarea de a oferi un acces echitabil la serviciile medicale tuturor pacienţilor, susţin experţii SAR.

RAPORT SAR

România se situează pe ultimul loc din Uniunea Europeană în privinţa cheltuielilor cu sănătatea, ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB), este una dintre concluziile studiului prezentat ieri de Societatea Academică Română  (SAR) şi Camera Americană de Comerţ.

Astfel, datele comparate la nivelul UE din anii 2007 - 2008 poziţionează România pe ultimul loc, cu 4,7% din PIB, înaintea ei fiind Estonia (5,4% din PIB) şi Lituania (6,2% din PIB). Pe primul loc se află Franţa, cu cheltuieli de 11% din PIB.

Studiul arată că, deşi, în anii 2003 - 2008, cheltuielile cu sănătatea au crescut mai repede decât în alte ţări din UE, ele nu au urmat dinamica şi ca raportare la PIB. Cu alte cuvinte, "avem mai multe şanse să convergem economic cu ţările din Vest decât pe planul calităţii asistenţei medicale şi serviciilor sanitare", susţin experţii SAR.

Banii privaţi sunt foarte puţini

O altă tară cronică a sistemului găsită de SAR este aceea că finanţarea lui se face într-o măsură disproporţionat de mare de la bugetul public. Astfel, într-un clasament din 2008 al participării sectorului privat la cheltuielile cu sănătatea, România se situa tot pe ultimul loc, cu doar 18% contribuţii particulare. „Creşterea finanţării cheltuielilor din sănătate ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe cea a contribuţiei sectorului privat, lucru care ar duce şi la rezolvarea parţială a problemelor", susţine studiul de ieri.

Medici puţini şi echipamente primitive

Probleme ridică şi alocarea resurselor umane şi materiale, unde stăm la fel de prost: "Deşi numărul de medici a crescut uşor în ultimii ani, raportat la populaţie, rămânem mult în urma ţărilor dezvoltate. Iar dotarea cu echipamente continuă să fie primitivă". Cifrele confirmă: în 2008 aveam o medie de 222 de medici la 100.000 de locuitori, nivel situat cu 40% sub media europeană.

La fel, în acelaşi an 2008, în România existau 0,4 echipamente de înaltă tehnologie la 100.000 de locuitori, comparativ cu 3 echipamente în Austria sau 1,1 echipamente în Polonia. Totuşi, numărul de aparate medicale s-a dublat la fiecare patru ani în intervalul 2000 - 2008, însă acest lucru s-a reflectat tot în creşterea costurilor serviciilor. Alocarea responsabilităţilor de finanţare din surse publice a sănătăţii nu este foarte clară, existând adesea mai multe surse pentru aceeaşi acţiune sau program de sănătate, o practică păguboasă ca şi cea a bugetelor controlate după cheltuielile istorice, se arată în analiza SAR. Astfel, controlul bugetar al serviciilor medicale furnizate de spitale în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări nu este strict. Spitalele furnizează servicii peste plafoanele alocate cu scopul de a realiza gradul optim de utilizare a paturilor şi de a creşte numărul cazurilor rezolvate, iar casele de asigurări le acceptă ori de câte ori au disponibilităţi pentru angajamente legale suplimentare.

„De fapt, noi negociem la suprafaţă finanţarea, dar la capăt avem tot acele bugete istorice. Până nu avem şi sistemul de implementare, ce e pe hârtie este frumos, dar degeaba. Ce plătim acum e tot bugetul istoric", a declarat Sorin Ioniţă, preşedintele SAR. Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a recunoscut că "ponderea bugetului istoric în finanţarea spitalelor este de 70%, încă foarte mare".

Săracii nu ajung la medic

O hibă a sistemului este inechitatea sa în ceea ce priveşte accesul categoriilor defavorizate la serviciile medicale, în ciuda faptului că asigurările publice de sănătate din ţara noastră pretind că au două calităţi: solidaritate şi echitate. Analiza SAR arată că doar jumătate din cincimea cea mai săracă a populaţiei are acces la servicii medicale, cam tot atât cât în anul 1996, în timp ce accesul categoriei celei mai bogate a crescut de la 65% la peste 80%. Pe de altă parte, sursa majoră a inechităţii din sistem o reprezintă pachetul de servicii medicale prea generos raportat la capacitatea sistemului de finanţare.

"De fapt, noi nego­ciem la suprafaţă finanţarea, dar la capăt avem totacele bugete istorice."
Sorin Ioniţă  preşedintele SAR

Cum se pot drămui banii

Studiul SAR s-a finalizat şi cu câteva soluţii de sporire a veniturilor şi de raţionalizare a cheltuielilor. Iată câteva dintre ele:

Introducerea coplăţii pentru pacient.
Îmbunătăţirea gradului de colectare a banilor.
Reducerea muncii nedeclarate.
Creşterea cotelor de taxare sau extinderea bazei de impozitare către categorii care acum sunt exceptate.
Finalizarea sistemului informatic unic integrat.
Introducerea de plafoane orientative
de prescriere a medicamentelor.
Colerarea sumelor contractate cu calitatea serviciilor medicale.
Aprobarea ghidurilor terapeutice.
Revizuirea tarifelor pe caz ponderat.
Raţionalizarea cheltuielilor spitalelor şi închiderea celor neviabile financiar.
Sporirea finanţării pentru asistenţa medicală din ambulatoriu.
Stabilirea unui plan de achitare a plăţilor restante de către Casa de asigurări.
Înfiinţarea unui serviciu naţional al facturilor emise de de spitale, cabinete şi clinici.

Cum se tratează americanii

Gene Duckro (foto), om de afaceri în sistemul medical din Dallas, Texas, şi reprezentant în România al organizaţiei „ServingHIM", face comparaţie între cum eşti tratat în SUA şi cum se întâmplă la noi. „Americanii merg cel puţin o dată pe an la medic, pentru control preventiv, care este gratuit. Ceea ce am văzut în România m-a pus pe gânduri. Românii îşi neglijează sănătatea. Nu se duc la medic cu anii şi de multe ori ajung prea târziu", a spus Duckro.

„Previi înainte de a trata"

Americanul ne-a destăinuit că a experimentat singur avantajele sistemului medical de la el din ţară, după ce a suferit o dificilă intervenţie chirurgicală pe cord. Are şase bypassuri, iar costul operaţiei ar fi depăşit 200.000 de dolari dacă nu avea asigurare medicală. Aşa, l-a costat numai 1.500 de dolari. În 2010, Gene Duckro şi colegii săi din organizaţie au adus la Brăila opt echipe medicale, care au oferit servicii gratuite celor suferinzi. Peste 750 de brăileni cu posibilităţi materiale reduse au beneficiat de acest program umanitar care a pus accent şi pe prevenţie.„Previi, înainte de a trata. Dacă nu-ţi îngrijeşti dantura, spre exemplu, poţi avea şi alte complicaţii. La noi, când ai probleme, iei legătura cu medicul, care te ia în grijă până când scapi de orice fel de afecţiuni. Vrem să venim cu un nou concept şi să răspundem, totodată, nevoilor comunităţii", a precizat Gene Duckro.Investiţia făcută de Gene Dackro în clinica de la Brăila este de peste două milioane de dolari.
 Marian Gheorghe