Stadionul „23 August“, prăduit la bucată

Bunurile rezultate din dezafectarea complexului sportiv au fost date fără licitaţie unor cluburi, SRL-uri sau primării din mai multe localităţi ale ţării. Nocturna, porţile şi câteva mii de scaune sunt acum la Dinamo. Celelalte bunuri sunt dispersate la „beneficiari“ care nu au nicio legătură cu fostul complex.

Extras din expertiza contabilă extrajudiciară efectuată de Direcţia de Audit a Primăriei Capitalei

Mai citeşte şi:
Inca 31 de milioane de lei pentru Stadionul National
Stadionul Naţional are şanse reduse să găzduiască finala Cupei UEFA din 2011

Dezmembrarea a ceea ce a fost Stadionul Naţional din Complexul „Lia Manoliu“ (fostul „23 August“) s-a dovedit a fi o oportunitate nesperată de câştig pentru cei care ar fi trebuit să administreze cu maximă atenţie un patrimoniu estimat la valori de ordinul milioanelor de euro.

În mod normal, bunurile de inventar rezultate din demolarea complexului – de la scaune până la reflectoarele din nocturnă sau porţile de pe teren – ar trebui scoase la licitaţie şi valorificate astfel încât bugetul societăţii de stat care administrează acest patrimoniu să se majoreze corespunzător.

Este vorba despre Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB), instituţie aflată în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti. În realitate, însă, aceste bunuri au ajuns, pe căi deocamdată necunoscute, la diverse primării, cluburi sportive sau SRL-uri din ţară, care – cel puţin la prima vedere – nu au nicio legătură cu ceea ce a fost Stadionul Naţional.

Toate acestea sunt consemnate într-o expertiză contabilă extrajudiciară privind activitatea ALPAB – document obţinut în exclusivitate de „Adevărul“.

Bilanţul pe 2008, o raportare falsă

Principala concluzie a expertizei contabile extrajudiciare este aceea că bilanţul aferent exerciţiului financiar 2008 raportat de ALPAB „nu reflectă realitatea“. Argumentul central pe care se bazează această concluzie este acela că, la inventarierea bunurilor rezultate în urma dezmembrării Stadionului Naţional, acestea au fost trecute ca „existente faptic“ în procesele-verbale, cu toate că ele sunt date în custodie către alte entităţi.

Altfel spus, un scaun de stadion sau, să zicem, un reflector din fostul panou de iluminat al nocturnei apare ca fiind şi în patrimoniul ALPAB, dar şi în curtea unei primării (de exemplu, Hârşova, judeţul Constanţa) sau, după caz, la Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti...

Mai citeşte şi:
Cluj: Start la lucrările pentru stadion (VIDEO)
Timişoara: Luptă contra cronometru la stadionul "Dan Păltinişanu"
Baia Mare: Stadionul “Lascăr Ghineţ” este în şantier

Linişte absolută în comisiile de inventariere

Trebuie menţionat că de inventarierea bunurilor rezultate din dezafectarea Stadionului Naţional s-au ocupat nu mai puţin de 20 (douăzeci) de comisii de inventariere, plus o comisie centrală. Adică, estimativ vorbind, cel puţin 50 de oameni, de regulă funcţionari ai administraţiei locale de la Bucureşti.

28 mai 2009: în momentul în care premierul Emil Boc (dreapta) inspecta fostul Stadion Naţional, complexul nu avea proces-verbal de recepţie a lucrărilor de demolare Foto: Agerpres

Şi totuşi, nimeni nu scoate o vorbă despre situaţia acestor bunuri care acum pot fi găsite oriunde altundeva, numai în magaziile ALPAB nu. Cât despre „artizanul” întregii operaţiuni, Virgil Cârstea, directorul ALPAB din perioada demolărilor, acesta susţine că nu mai ţine minte ce şi cum a fost.

Alba-neagra cu bunurile de inventar

O centrală termică şi toate instalaţiile şi echipamentele aferente acesteia, ca şi diverse instalaţii sanitare şi confecţii metalice apar doar pe hârtie ca fiind existente. Aceste produse „au fost înscrise ca existente faptic, fără a se identifica pe teren bunurile patrimoniale sau a se face menţiuni despre existenţa unor eventuale plusuri sau minusuri constatate în gestiunile inventariate“, mai precizează autorii expertizei.

Curtea de Conturi nu vede prejudicii

Şi instituţia abilitată să verifice modul în care sunt utilizate fondurile publice – Curtea de Conturi – a întreprins un control la Administraţia condusă până în 2008 de Virgil Cârstea. Cu toate că inspectorii Curţii au găsit aceleaşi nereguli cu cele semnalate în expertiza citată de noi mai sus, concluzia finală a acestei instituţii este că respectivele abateri „nu au determinat prejudicii“.

În replică, noul director general al ALPAB, Radu Popa, afirmă că darea în custodie fără licitaţie a bunurilor rezultate din demolarea Stadionului Naţional este păguboasă. „Am cerut o expertiză contabilă judiciară independentă pentru că am găsit în ALPAB o serie de nereguli la aproape toate categoriile de activităţi ale Administraţiei desfăşurate de fosta conducere.

În ceea ce priveşte bunurile de la Stadionul Naţional, consider că ele trebuie valorificate, nu date în custodie, cum s-a întâmplat, pentru că uzura acestor bunuri le devalorizează şi riscăm să nu le mai putem vinde“, ne-a declarat Radu Popa. El a precizat că, la finalul anchetei contabile, va acţiona astfel încât toate prejudiciile să fie recuperate, „inclusiv prin urmărirea penală a celor vinovaţi, dacă situaţia astfel creată o va impune“.

Pe Virgil Cârstea nu-l ajută memoria

Virgil Cârstea este cel care a condus ALPAB pe când bunurile de la Stadionul Naţional erau împrăştiate prin toată ţara, în loc să fie scoase la licitaţie şi să fie valorificate. Contactat de reporterii „Adevărul“, Cârstea susţine, însă, că nu mai ţine minte ce s-a întâmplat atunci.

Cum aţi procedat după inventarierea bunurilor de la Stadionul Naţional?

Nu mai ştiu exact cum a fost, s-au ocupat nişte subalterni de-ai mei. Ce pot să vă spun acum e că respectivele obiecte s-au dat în baza legii.

Fostul director al ALPAB este acum şef la Mamaia SA Foto: Lucian Muntean

Dar pe ce criterii aţi ales cui să daţi sau să nu daţi bunurile?

Ce mai ţin eu minte este că au fost nişte cereri de la unele primării şi cred că în baza acelor cereri s-au dat. Dar, repet, nu mai ţin minte, punctual, toate amănuntele...

Nu era mai bine să le vindeţi la licitaţie, decât să le daţi în custodie?

Toate aceste custodii au fost încheiate în baza legii. În rest... a trecut cam mult timp de-atunci, nu mai ştiu cum a fost, întrebaţi la autorităţile locale.

Achiziţiile publice prezintă „risc ridicat“

Necesitatea auditului întreprins asupra activităţii ALPAB este justificată de către controlori cu argumentul că „achiziţiile publice reprezintă un domeniu cu risc ridicat“. Iar unitatea auditată „se confruntă cu dificultăţi în urmărirea contractelor încheiate“.

Aceste constatări preliminare (vezi facsimilul de mai sus) au condus la demararea acţiunilor de control necesare pentru elaborarea expertizei contabile extrajudiciare asupra activităţii fostei conduceri de la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti.

„Precedentul“ Wembley

O parte dintre scaunele de pe Wembley, stadion care a fost demolat în anul 2002, au ajuns în România, mai precis la Târgu-Mureş. Primarul de atunci al localităţii a trimis scrisori în mai multe oraşe din Europa, prin care solicita componentele unor arene sportive ce urmau să fie dezafectate. Printre acestea s-a înscris şi celebra arenă britanică Wembley, de unde au fost achiziţionate 2.300 de scaune.

Discuţiile pentru achiziţionarea scaunelor de pe Wembley începuseră încă din 2001, dar – spre deosebire de situaţia creată la „Naţionalul“ dâmboviţean – demontarea şi transportul acestora s‑au putut realiza doar după ce guvernul britanic a aprobat demolarea stadionului.

Scaunele au fost donate de Consiliul de Administraţie de la Wembley, municipalitatea de la Târgu-Mureş plătind doar demontarea şi transportul acestora - în total, 9.400 de lire sterline. Scaunele au fost montate la Teatrul de Vară din Târgu-Mureş.

Filmul evenimentelor

Iulie 2006 – imobilele aferente Complexului Sportiv Naţional „Lia Manoliu“ intră în administrarea ALPAB, în baza unei Hotărâri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Septembrie-noiembrie 2007 – sunt demarate lucrările de demolare, cu toate că Administraţia Lacuri, Parcuri, Agrement (gestionarul complexului), condusă pe atunci de Virgil Cârstea, nu avea autorizaţie de demolare.

Noiembrie-decembrie 2007 – are loc predarea efectivă către diverşi „beneficiari“ (primării, societăţi, cluburi etc.), cu titlu gratuit, a celor 57.697 de scaune din dotarea fostului stadion. Valoarea totală a acestora este estimată la peste 290.000 de euro.

Februarie 2008 – este emisă şi o autorizaţie de demolare, însă lucrările deja executate nu sunt însoţite şi de un proces-verbal de recepţie. De altfel, nici până în prezent nu a apărut procesul-verbal. Lipsa unui astfel de document denotă faptul că, la demolare, nu s-a întocmit o evidenţă exactă a bunurilor rezultate după dezmembrarea complexului.

Mai 2008 – apare un proces-verbal de custodie din care reiese că bunurile rezultate din dezmembrarea fostei centrale termice de încălzire a stadionului, în valoare de 193.000 de euro, au fost predate complexului sportiv. Existenţa faptică a acestor bunuri nu a fost, însă, verificată în teren.

Octombrie 2008 – tunelul flexibil al fostului stadion intră în custodia primăriei Călăraşi, iar 120 de reflectoare din fosta nocturnă, cinci porţi de fotbal şi cinci bănci de rezervă ajung în custodia Clubului Dinamo. Tot în octombrie 2008 apar mai multe procese-verbale prin care sunt înregistrate în patrimoniul ALPAB diverse confecţii metalice (ţevi, plase, stâlpi, suporturi) şi instalaţii sanitare ca având un grad de uzură de 80%.