Sprijinim doar o schimbare de substanţă a doctrinei PD

Scepticismul creştin-democraţilor germani cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană s-a atenuat vizibil în ultima vreme. Parlamentarii creştin-democraţi germani au venit însă să

Scepticismul creştin-democraţilor germani cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană s-a atenuat vizibil în ultima vreme. Parlamentarii creştin-democraţi germani au venit însă să vadă cu ochii lor în ce stadiu de pregătire se află Bucureştiul cu opt luni înaintea aderării şi, nu în ultimul rând, să evalueze PD-ul, care vrea să le fie coleg în Partidul Popular European (PPE). Vicepreşedintele grupului CDU/CSU în parlamentul german, Andreas Schockenhoff, a răspuns Adevărului la câteva întrebări.
- Românii se bucură deja că vor intra în UE la 1 ianuarie 2007. Exagerăm?
- Ratificarea Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la UE a fost finalizată deja în atâtea state membre, încât o amânare a aderării este nerealistă. Aceasta înseamnă că România va adera la 1 ianuarie 2007, însă ea nu va fi peste un an complet pregătită pentru integrarea în Uniune. Pentru noi, este important să fim convinşi că integrarea în 2007 aduce avantaje ambelor părţi şi, în al doilea rând, că restanţele Bucureştiului sunt mai uşor de rezolvat prin aderare decât prin amânare.
- Ce trebuie să mai facă politicienii de la Bucureşti?
- Aderarea nu trebuie să fie percepută de români drept o pedeapsă ori ca un parteneriat de mâna a doua. Presiunea asupra procesului de reforme trebuie să fie menţinută, dar trebuie să vină în primul rând din partea societăţii româneşti. Responsabilii politici din România nu trebuie să aştepte pasivi activarea clauzelor de salvgardare sectoriale, ci trebuie să se gândească la o strategie clară, la un masterplan care să nu fie dictat de Comisia Europeană şi care să garanteze funcţionarea statului de drept şi independenţa justiţiei.
- Împărtăşiţi opinia oficialilor europeni, care spun că în România se simte voinţa politică pentru reforme?
- Cred că România a făcut progrese, adevărat, ceva cam târziu, mai ales în adoptarea legislaţiei necesare pentru integrarea în UE. Pe hârtie, totul este finalizat, dar este necesar un control al implementării acestor legi mai ales în domeniul justiţiei şi al luptei anticorupţie. Noi vedem că această guvernare dovedeşte mai multă ambiţie în finalizarea procesului de reformă decât cea dinainte. Nu vedem aceeaşi ambiţie şi în parlamentul românesc. Este nevoie ca tot sistemul politic din România să se implice în realizarea progreselor concrete.
- Ce impresie v-a creat scena politică românească?
- Vrem să vedem cum se dezvoltă partidele româneşti, pentru că nu este transparent cum îşi realizează partidele româneşti programele politice. Nu contest că toate partidele vor ca România să intre în UE, însă trebuie să ţină cont şi de faptul că Uniunea este o comunitate de valori şi principii comune.
- Migraţiile politice şi schimbările de ideologie ale partidelor se potrivesc cu valorile şi principiile europene de care vorbeaţi?
- Astfel de "reorientări" am mai trăit şi văzut spre exemplu în Portugalia sau în unele din noile state membre ale UE. Partidele politice erau foarte instabile şi acolo, şi, în mare măsură, nu aveau niciun program politic. Dacă, în cazul PD-ului, este vorba de o reorientare de conţinut sinceră, noi vom sprijini partidul. Subliniez că este important să fie o schimbare de substanţă, credibilă, nu o orientare de suprafaţă, oportunistă. Statutul de membru deplin al Partidului Popular European presupune împărtăşirea unui program de valori şi, în cazul PD, respectarea acestui program va fi criteriul de evaluare a compatibilităţii cu PPE. Oricum, intrarea în PPE nu trebuie să fie un scop în sine.