Sprijin britanic pentru combaterea migratiei ilegale

* Politistii romani vor primi 850.000 euro pentru extinderea programului "Reflex" - un model de succes al colaborarii cu partenerii britanici * "Romania trebuie sa intareasca controlul la granita, in perspectiva aderarii la UE", a avertizat, ieri, Caroline Flint, secretar de stat in Ministerul de Interne britanic

Un nou proiect britanic de combatere a imigratiei ilegale a fost lansat, ieri, la Bucuresti, in parteneriat cu Ministerul Administratiei si Internelor si Organizatia Internationala pentru Migratie. Aflata in vizita in Romania, Caroline Flint, secretar de stat in cadrul Ministerului de Interne britanic, in domeniul luptei impotriva traficului de droguri si reducerea criminalitatii organizate si internationale, a declarat, la lansarea programului, ca Romania trebuie sa isi intareasca controlul la frontiere, in perspectiva aderarii sale la Uniunea Europeana. La randul sau, ambasadorul britanic, Excelenta Sa Quinton Quayle, a anuntat ca guvernul pe care il reprezinta va dona suma de 850.000 euro, pentru dezvoltarea programului "Reflex", unul dintre cele mai eficiente proiecte de parteneriat romano-britanic in domeniul combaterii traficului de persoane si a migratiei ilegale. Devenit operational din 2002, in cadrul DGCCOA, "Reflex" s-a dovedit a fi un real succes. Prin intermediul acestuia, au fost anihilate mai multe retele infractionale de calibru, fiind arestati aproape 100 de traficanti de persoane. "Reflex" va fi extins in 15 regiuni ale tarii, in cadrul Centrelor zonale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog. Potrivit unui studiu efectuat de OIM, menit sa evalueze situatia romanilor plecati la munca in strainatate, aproape 15 la suta din populatia adulta a tarii a lucrat peste granita, dupa 1990. O treime dintre acestia sunt acum acasa, restul fiind, inca, in strainatate. Dupa ridicarea obligativitatii vizelor pentru romani, numarul celor care au ajuns in spatiul UE a crescut semnificativ. Aproximativ 850.000 de romani ar fi plecati la munca, in strainatate, potrivit estimarilor OIM, ceea ce ar insemna un procent de zece la suta din totalul populatiei active. Migratia pentru munca variaza in functie de sezon, constatandu-se, deja, o scadere a entuziasmului celor care vor sa plece din tara. Astfel, daca in iunie 2003, 18 la suta din populatia adulta se arata dispusa sa munceasca in strainatate, procentul a scazut, deja, la 12 la suta, in februarie 2005. Un factor descurajant este legat si de castiguri. Astfel, daca media sumelor trimise lunar acasa de cei plecati la munca era de aproximativ 265 euro, in februarie 2005 a scazut la cota 200. Si asta in timp ce venitul mediu lunar al unui cetatean roman in tara a crescut de la 100 euro, in august 2003, la 200 euro, in februarie 2005. Una dintre principalele probleme ramane faptul ca doar 50 la suta dintre muncitorii imigranti romani declara ca lucreaza cu contract legal. Restul lucreaza la "mica intelegere" sau fara contract. Tarile "tinta" raman, in continuare, Italia, Spania si Germania - trei sferturi dintre muncitorii imigranti preferandu-le pe acestea. De cele mai multe ori, ei provin din randul barbatilor de 15-44 de ani, cu educatie medie, muncitori calificati din mediul urban. Studiul OIM releva ca prioritatile imigrantilor romani sunt: sa-si gaseasca un loc de munca pe baza de contract, sa cunoasca limba tarii de destinatie si sa aiba o buna calificare profesionala. Doar 11 la suta dintre ei considera important sa aiba permis de munca. Parerea generala este ca se poate apela la migratia ilegala cu sanse de reusita, desi cei mai multi recunosc pericolul de a putea fi prinsi fara vize de sedere sau permise de munca, putand avea probleme si cu autoritatile romane, la intoarcere. Laurentiu Ciobanica, reprezentant al OIM, a avertizat ca Romania a intrat, deja, in fluxurile internationale migratorii. In perspectiva apropiatei aderari la UE, care va transforma si tara noastra in tinta a migratiei, OIM va fi alaturi de autoritati, pentru a acorda asistenta in gestionarea fluxurilor migratorii. La randul sau, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, s-a aratat optimist. "Daca in 2002 se inregistrau 4.000 de cereri de azil in Marea Britanie, din partea romanilor, in 2003 acestea au scazut la 2.000, iar in 2004 la numai 200. Pe de alta parte, Romania trebuie sa-si respecte obligatiile fata de UE, in special in ceea ce priveste securitatea frontierelor sale. Vom avea de aparat 2.070 kilometri de frontiera externa a UE, a doua, ca lungime, dupa cea a Finlandei cu Rusia", a mai spus Vasile Blaga.