Spitalele şi medicii intră în competiţie

Lista de aşteptare pentru o operaţie va fi un criteriu de competiţie între spitale

Noua Lege a sănătăţii, supusă de ieri dezbaterii publice, introduce concurenţa la nivelul medicilor, al clinicilor, al spitalelor şi al viitoarelor case de asigurări.

Legea privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România a fost supusă ieri dezbaterii publice de către Ministerul Sănătăţii (MS). Rostul ei este să modifice fundamental felul în care sunt gestionaţi banii Sănătăţii. Principala ei schimbare este interpunerea între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentată de casele de asigurări de sănătate private.

Negocieri pe toate liniile

Dacă va fi adoptată, noua lege va revoluţiona întregul sistem actual de acordare a asistenţei medicale în România, prin introducerea concurenţei între diverşii furnizori de servicii: de la medicii de familie până la spitale şi casele de asigurări. Astfel, medicii, clinicile, spitalele şi farmaciile vor trebui să negocieze cu asiguratorii, ceea ce, susţin iniţiatorii legii, va fi în beneficiul pacienţilor. Aceştia din urmă vor putea alege între mai multe case de asigurări de sănătate, între mai mulţi furnizori de servicii şi vor putea opta şi pentru plata unei asigurări suplimentare.

Băsescu cere timp

Proiectul a apărut ieri, cu un termen de dezbatere de o lună, însă preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că noua lege nu poate fi implementată nici măcar de la mijlocul anului viitor. „Ea trebuie dezbătută o lună, două, trei, cât o fi nevoie, până obţine o masă critică de susţinători, trecută prin Parlament într-o formă sau alta - prin asumare sau prin dezbatere în cele două Camere - şi trebuie lăsat un timp pentru începerea implementării ei", a spus Traian Băsescu.

Iată principalele modificări ale legii:

1 Fiecare persoană care încheie un contract cu un asigurator (o casă de asigurări) se consideră că poate beneficia oricând de un pachet de servicii de bază. Acesta va fi stabilit ulterior şi va cuprinde servicii medicale de urgenţă, profilactice, de consultaţie, de diagnostic, curative, de recuperare şi paleative (de ameliorare a bolii). În plus, el va conţine o listă de medicamente, materiale sanitare, dispozitive şi alte mijloace terapeutice. Pentru tot ce nu există în pachet, bolnavii vor trebui să dea o coplată sau să se asigure suplimentar.

2 Mai sunt asiguraţi toţi copiii până la 18 ani şi tinerii care studiază până la vârsta de 26 de ani, dar doar aceia care nu au venituri din muncă şi măcar unul dintre părinţi asigurat. De asemenea, şomerii, tinerii până în 26 de ani care provin din sistemul de protecţie al copilului, pensionarii cu pensii până în 740 de lei, familiile care primesc ajutor social, persoanele cu handicap, gravidele şi mamele aflate în concediu postnatal.

3 Soţul, soţia sau părinţii celui asigurat care sunt în întreţinerea sa pot fi şi ei asiguraţi pentru o contribuţie de 5,5% calculată la jumătate din salariul de bază minim brut pe ţară.

4 Dovada calităţii de asigurat se face cu cardul naţional de sănătate. Cei care nu sunt asiguraţi sau nu au cardul la ei primesc servicii şi medicamente doar în limita unui pachet minimal de servicii.

5 Nu va mai exista o singură casă naţională de asigurări şi alte 42 teritoriale. Va exista doar CNAS, care va controla sistemul şi va decide un anume mod de decontare a serviciilor, şi alte case private de sănătate care vor intra într-o competiţie de asiguraţi, de furnizori de servicii şi de calitate a acestora. Fiecare persoană va putea opta pentru un asigurator (o casă de asigurări), care poate fi o societate de asigurări sau o fostă casă judeţeană de asigurări de sănătate. Nicio casă nu va putea refuza înscrierea niciunei persoane.

Condiţia pentru a fi în sistem este însă să aibă înscrişi cel puţin un milion de asiguraţi. Alegerea caselor de către pacienţi se va face ţinând cont de ceea ce oferă ele: cu ce spitale, clinici şi cabinete lucrează, în ce condiţii, câte consultaţii garantează, ce timp de aşteptare au pe listele de pacienţi, ce servicii oferă, ce investigaţii pot acoperi. Pacienţii vor putea să-şi schimbe oricând furnizorii în cadrul aceleiaşi case, dar vor putea să îşi aleagă o altă casă abia după un an. De asemenea, bolnavii vor putea accesa un cabinet sau un spital din afara reţelei casei lui de sănătate, dar va plăti 5% în plus.

Concurenţă între furnizori

Profesorul Cristian Vlădescu, directorul general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar şi care a lucrat la proiectul legii, explică de ce „viitorul sistem va introduce competiţia între furnizori şi va eficientiza cheltuirea banilor": vor fi decontate mai bine serviciile medicale oferite vârstnicilor, bolnavilor cronici şi copiilor mici şi „mai slab" celor pentru adulţii sănătoşi.

6 Concurenţa va interveni şi la alegerea furnizorilor de servicii de către casele de asigurări. Se va ţine cont de criteriul cost-volum, adică vor putea fi negociate preţurile serviciilor şi al medicamentelor decontate.

7 Chiar şi la nivelul medicilor de familie se instituie un sistem de competiţie, în sensul că vor fi stimulaţi cei care îşi înfiinţează cabinete în zone lipsite de servicii medicale, care se asociază în reţele de asistenţă medicală primară şi care asigură continuitatea îngrijirilor şi în afara orelor de program, prin centrele de permanenţă.

8 Asistenţa medicală de urgenţă intră şi ea în concurenţă, pentru că legea permite înfiinţarea de mai multe servicii de tip "SMURD", dacă sunt omologate de MS.

9 Spitalele vor putea fi organizate ca instituţii publice (cum sunt acum), ca fundaţii sau ca societăţi comerciale. În noua formulă de organizare, viitorii manageri îşi vor putea plăti angajaţii (medici, asistenţi, infirmieri, farmacişti) mai bine decât în grila de salarizare bugetară şi vor putea decide structura şi dotarea instituţiilor. Vor putea accesa împrumuturi bancare.

10 La programele naţionale de sănătate se va introduce o altă regulă concurenţială, cea a contractelor cost-volum-rezultat. Adică MS va negocia cu companiile farmaceutice un număr total de pacienţi care să fie trataţi cu suma disponibilă.

1 milion de asiguraţi, minimum, vor trebui să aibă fiecare asigurator pentru a fi în sistemul public de asigurări de sănătate.

Asigurări suplimentare

Casele vor putea încheia asigurări voluntare de sănătate suplimentare, care sunt deductibile în limita a 300 de euro pe an. Acestea nu constituie avantaj salarial aşa cum este el definit în Codul Fiscal. În schimbul lor se vor obţine servicii din afara pachetului de bază şi a celor la care se dă coplată, consultaţii la un anume doctor, o a doua opinie medicală, condiţii de cazare superioare în spitale şi alte servicii medicale specificate în poliţa de asigurare.