În Spania, românii nu taie porcul, dar îl pârlesc şi îl prepară

Conaţionalii noştri cumpără animalul întreg de la măcelărie, apoi îl transformă acasă în cârnaţi, caltaboş, slănină şi friptură pentru sărbători . Chiar dacă sunt departe de

Conaţionalii noştri cumpără animalul întreg de la măcelărie, apoi îl transformă acasă în cârnaţi, caltaboş, slănină şi friptură pentru sărbători .

Chiar dacă sunt departe de casă, românii din Spania nu au uitat că de Crăciun se taie porcul, se pregătesc sarmale şi se merge cu colindul. Cu toate acestea, pentru majoritatea, nimic nu are aceeaşi savoare ca şi acasă, în România.

Sărbătorile de iarnă sunt momente pe care românul nu le poate uita, indiferent în ce parte a lumii a emigrat. Mirosul porcului pârlit cu paie, gustul sarmalelor proaspăt preparate şi colindele răsunând pe uliţă sunt lucruri cărora românii stabiliţi în Spania le duc dorul.

"Pe ascuns,în spatele casei"

În Spania, gospodăriile cu găini alergând prin curte şi coteţele cu porci din spatele casei au dispărut de mult. Nici porcul de Crăciun nu se mai taie în faţa porţii, ci în spaţii special amenajate, la date bine stabilite şi de către măcelari autorizaţi. În unele zone din nordul Spaniei, cum ar fi Soria sau Burgos, tăiatul porcului este o adevărată sărbătoare, la care participă turişti din diferite colţuri ale ţării.

Însă românul a ştiut să se acomodeze cu situaţia, trecând peste regulile spaniole. Astfel, porcul se cumpără de la o fermă şi se "prepară" în spatele casei. De obicei, câteva familii pun la bătaie o sumă de bani şi cad de acord să cumpere unul sau doi porci pe care îl pârlesc, pe ascuns, în curtea unuia dintre cei care locuiesc la casă. "În Spania nu putem creşte porcul în curte, ca în România.

Atunci cumpărăm animalul de la o fermă şi ne descurcăm noi pe urmă cu pârlitul…", spune Ioan Gheorghe, din Galaţi, stabilit în Castillia Leon. În acest an, preţul unui kilogram de carne "în carcasă" este de aproximativ doi euro, în funcţie de ferma de la care se cumpără.

"Ieşim mult mai ieftin în felul acesta şi putem să preparăm apoi cârnaţii şi caltaboşul după reţetele pe care le ştim de la bunici", zice Adrian Stroe, originar din Bucureşti. Astfel, cu mic, cu mare, familiile Stroe şi Gheorghe şi-au unit forţele, dis-de-dimineaţă, şi s-au pus pe treabă: bărbaţii au pârlit şi "desfăcut" porcul, iar femeile au preparat măruntaiele şi carnea pentru cârnaţi.

Anul acesta, cele două familii au pregătit "şapte metri de cârnaţi" şi "doi metri de caltaboş", însă, chiar dacă au urmat pas cu pas reţetele româneşti, slănina nu are acelaşi gust şi consistenţă ca cea preparată în ţară.

Românii colindă îmbrăcaţi în costume naţionale

În grupuri mari sau câte doi, românii pornesc colindul pe străzile oraşelor spaniole în fiecare noapte de 24 decembrie. Liliana Iotu, stabilită în Castellon acum şapte ani, a celebrat, alături de familia şi prietenii săi, toate sărbătorile tradiţionale româneşti. În acest sens, românca a adunat pe lângă ea 12 dansatori, punând bazele grupului folcloric "Suflete româneşti".

"Suntem o mână de români care nu am uitat de unde am plecat şi nu vom putea trăi fără să-i învăţăm pe copiii noştri obiceiurile, portul şi tradiţiile bunicilor lor", mărturiseşte Liliana. Pentru familia Lilianei, cel mai îndrăgit moment al anului este Crăciunul.

"Pentru noi, obiceiurile de Crăciun sunt sfinte. Îmbrăcaţi în costume naţionale româneşti, ne adunăm cu toţii, în fiecare an, şi mergem la colindat pe la casele prietenilor, la magazinele, măcelăriile şi restaurantele româneşti. În acest an, suntem aşteptaţi şi la primăria din Castellon", completează Liliana.

Acum un an, cu traista pe umăr, grupul a colindat tot oraşul şi a avut parte de multe surprize. "Am ajuns să colindăm până şi vechiul Cazino al Castellonului, unde gazdele ne-au dat nuci şi mere", îşi aminteşte Liliana.

12.000 de cozonaci cu nucă şi rahat, vânduţi într-o săptămână

Pentru români, masa de Crăciun a rămas aceeaşi. Fructele de mare şi crustaceele, mâncăruri tradiţionale pentru spanioli de această sărbătoare, nu sunt pe gusturile românilor. Tot piftia, sarmalele, ciorba de perişoare şi cozonacii se pun pe masă de Crăciun, în casele românilor.

Pregătirea mesei este un adevărat ritual în casa familiei Chiva. "Suntem de cinci ani în Spania şi, în fiecare an, ziua de 24 decembrie este rezervată bucătăriei", spune Viorica Chiva. Românca a pregătit în acest an 100 de sarmale, ciorbă, salată de vinete, salată de boeuf, icre, două tăvi cu prăjituri şi 10 cozonaci.

"Am cumpărat de la magazinele şi măcelăriile româneşti toate produsele. Sarmalele le fac în foi de varză acră, dar, deşi le prepar cu toate ingredientele ca în România, parcă nu au aceeaşi savoare ca acasă. Nici cozonacii nu-mi cresc la fel, iar nuca parcă are alt gust", se confesează Viorica.

Această perioadă este una dintre cele mai profitabile pentru negoţurile românilor din Spania, în special pentru carmangerii, magazinele de panificaţie şi cofetării. "În săptămâna de dinaintea Crăciunului, vindem până la 12.000 de cozonaci, în special cu nucă şi rahat", spune Ioan Filip, proprietarul celui mai mare depozit de alimente româneşti din Spania. Vânzări-record au şi carmangeriile, care, după spusele proprietarilor, vând tone de carne de porc pe zi.