Spaimele românilor: concedierea şi ratele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Spaimele românilor: concedierea şi ratele
Spaimele românilor: concedierea şi ratele

Un studiu recent relevă faptul că, în perioada crizei economice, îngrijorările cele mai acute ale românilor sunt pierderea locului de muncă şi imposibilitatea achitării datoriilor bancare.

Dacă anul trecut preocupările românilor se refereau la încercarea atingerii unui nivel de trai superior calitativ şi obţinerii unui plus de confort, anul acesta prioritaţile lor s-au modificat radical. Un studiu realizat de compania de cercetare a pieţei GfK România arată că românii sunt copleşiţi de două temeri: că ­s-ar putea din zi în zi să îşi piardă locul de muncă şi că nu au cum să îşi achite datoriile.

Vulnerabili pe toate planurile

„Dacă anul 2008 a fost caracterizat de efervescenţă în consum, iniţiativă, sentimentul că «se poate», starea de spirit actuală a românilor are ca principale atribute incertitudinea, teama, precum şi un sentiment de vulnerabilitate”, afirmă reprezentanţi ai institutului de cercetare. Starea de vulnerabilitate şi tensiune pare mai degrabă caracteristica principală a tabloului populaţiei în această perioadă.

Temerile se extind astfel în toate domeniile, studiul relevând şi faptul că mulţi români cu venituri mici şi medii au spus că sunt „mai îngrijoraţi“ anul acesta de riscul unei îmbolnăviri. „Este o problemă în care se simt total descoperiţi: deşi public, serviciul de sănătate costă, iar majoritatea nu dispun de economii la care să apeleze în caz de urgenţă“, evidenţiază cercetarea realizată de GfK. În plus, cei care au participat la sondaj au spus că nu-şi mai pot permite un credit pentru a-şi acoperi cheltuielile de sănătate în caz de nevoie, aşa cum ar fi făcut în anii trecuţi, când se puteau baza pe un venit relativ sigur.

Mai rezervaţi în asumarea riscurilor

Sociologul Mircea Kivu spune că această situaţie este prezentă la nivel mondial, nu doar în România şi că teama pierderii locului de muncă s-a generalizat. „Fiecare om vede în instituţia în care lucrează că un om a fost dat afară şi se gândeşte automat că el poate fi următorul. Acest lucru se întâmplă la privat şi a început să se întâmple şi la stat”, explică Kivu. Specialistul consideră că gradul de stres este cu atât mai mare cu cât imprevizibilitatea situaţiei e foarte mare: nimeni nu ştie cât va ma dura criza şi cât de gravă va fi până la urmă.

„Veniturile oamenilor ­s-au diminuat, şi atunci e normal să îşi restrângă cheltuielile. Dar teama principală rămâne aceasta, a pierderii locului de muncă”, spune Kivu. Specialistul estimează că va urma o scădere serioasă a nivelului de trai, care acum este mai puţin vizibilă. „În ultimii ani a fost un credit de consum fantastic, au fost contractate foarte multe credite, pentru diverse nevoi. Acum, când euro a sărit vertiginos şi când economiile multor ţări sunt în colaps, ele sunt mai greu de plătit.“

Sociologul Alfred Bulai crede că pe români îi înspăimântă faptul că nu-şi vor putea achita ratele, mai mult decât orice altceva. „Pentru restrângerea cheltuielilor mai există spaţiu de manevră: nu-ţi mai cumperi maşină anul ăsta sau începi să îţi faci cumpărăturile de la un magazin mai ieftin. Dar ratele eşti obligat să le plăteşti, pentru că există riscul să îţi pierzi casa sau maşina“, explică Bulai.

Drept urmare, oamenii sunt mult mai rezervaţi în asumarea riscurilor, iar obiceiurile de consum s-au modificat. Acum ei se gândesc de două ori înainte de a achiziţiona un produs sau un serviciu, în toate domeniile vieţii. Criza a adus totuşi şi o urmare sănătoasă:  legătura emoţională cu familia a crescut, mai arată sondajul. Dar odată cu asta şi grija faţă de copii şi de viitorul lor, completează reprezentanţii institutului de cercetare.

Încredere în BNR

O altă concluzie a specialiştilor, derivată din sondaj, este şi aceea că românii consideră că rolul statului în depăşirea acestei situaţii economice delicate este unul fundamental. Nu au însă încredere în capacitatea guvernului de a veni cu soluţii concrete de redresare a situaţiei economice actuale. BNR este însă creditată cu mult mai multă încredere, şi în special guvernatorul Mugur Isărescu, instituţia fiind percepută drept singura instituţie care ţine cont de interesele românilor şi acţionează ferm în favoarea lor.

Informaţiile provin din studiul realizat de GfK România, intitulat „Ce s-a schimbat în atitudinile şi comportamentul de cumpărare al românilor”, lansat în iunie 2009. Studiul integrează informaţii din trei surse: grup de consumatori, cercetare calitativă şi cercetare cantitativă.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite