Spaga în şcoli - din ce în ce mai grasă

al clasei. Contribuţia anuală la fondul şcolii variază între 50.000 şi 1.000.000 lei vechi. Totodată, se strâng bani de cadouri pentru profesori cu diverse ocazii, fiecare elev plătind până

al clasei. Contribuţia anuală la fondul şcolii variază între 50.000 şi 1.000.000 lei vechi. Totodată, se strâng bani de cadouri pentru profesori cu diverse ocazii, fiecare elev plătind până la 200.000 lei vechi. Elevii spun că sunt forţaţi de profesori să facă meditaţii prin depunctarea repetată până când aceştia apelează din proprie iniţiativă la meditaţii. Au fost semnalate cazuri în care profesorii solicită bani, obiecte, servicii pentru o evaluare mai bună a elevilor. Costul unei şedinţe de meditaţii poate să ajungă până la 500.000 de lei vechi, în funcţie de "cota" profesorului şi de numărul de elevi cu care acesta lucrează simultan. Sunt profesori care fac presiuni pentru achiziţionarea preferenţială a unor manuale, culegeri, caiete. Aceştia sunt fie autorii volumului, fie distribuitori pentru produsele unei edituri. Studiul arată că elevii sunt excluşi din procesul de decizie şi consultările cu ei sunt mai degrabă formale. La întrebarea cine ia deciziile administrative în şcoală, cel mai frecvent răspuns a fost "directorul". Directorul este văzut ca persoana care are ultimul cuvânt şi are acces la toate informaţiile, tocmai de aceea variantele prezentate de el spre aprobare sunt, de cele mai multe ori, singura alternativă. Influenţa politicului asupra educaţiei se petrece la mai multe niveluri şi include numirea inspectorilor, numirea directorilor, influenţarea evaluării, investiţiile şi finanţarea şi selectarea profesorilor. În majoritatea judeţelor, inspectorii generali au fost schimbaţi după alegerile generale de la sfârşitul anului 2004. Potrivit raportului, competenţa, continuitatea proiectelor şi etica sunt criterii secundare de selecţie. Evaluarea nu este aceeaşi la toate şcolile, se dau note mari mai uşor la cele "mai slabe". Consiliul Elevilor nu există în practică, elevii nu au organisme proprii de reprezentare şi decizie la nivelul şcolii şi nu au niciun cuvânt de spus. Cercetarea a cuprins 15 focus-grupuri realizate în 5 judeţe ale ţării: Argeş, Dolj, Sibiu, Vâlcea, inclusiv Bucureşti, la care au participat peste 150 de profesori, părinţi şi elevi.