Şpagă pentru gunoaie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

CORUPŢIE Paznicii gropii de gunoi din Timişoara primesc bani de la căutătorii de metale Zeci de persoane trăiesc din vânzarea resturilor pe care le aruncă timişorenii. Ei dau mită ca

CORUPŢIE Paznicii gropii de gunoi din Timişoara primesc bani de la căutătorii de metale

Zeci de persoane trăiesc din vânzarea resturilor pe care le aruncă timişorenii. Ei dau mită ca să poată intra pe groapa de gunoi de lângă oraşul bănăţean.

Groapa de gunoi de lângă Timişoara reprezintă o sursă de venit importantă pentru foarte mulţi boschetari. Ei caută în special fier şi obiecte care conţin părţi de metal, pe care timişorenii nu le duc la centrele specializate de colectare. Din vânzarea acestora, o persoană poate câştiga până la 20 de lei pe zi sau chiar mai mult, dacă are întâietate atunci când ajung maşinile de gunoi din oraş.

După colectarea materialelor, acestea sunt scoase de pe groapa de gunoi, de obicei cu căruţele trase de cai, şi vândute mai departe altor persoane care în final merg la centrele unde se cumpără fier vechi.

Acces permis, la înţelegere cu paznicii

Groapa este în mod normal o zonă cu acces interzis străinilor, unde doar angajaţii societăţii de salubrizare RETIM pot intra. Problema e că perimetrul nu este înconjurat de gard şi oricine poate evita paza de la principala poartă ca să ajungă la deşeuri. Orice nou intrus este însă imediat sesizat pentru că cei care intră de obicei pe groapa de gunoi o fac la înţelegere cu paznicii şi anunţă prezenţa unei persoane noi de teamă să nu fie nevoiţi să-şi împartă terenul de exploatare sau să fie amendaţi.

Persoanele care au adăposturi improvizate lângă groapă spun că, la înţelegere cu oamenii de la poartă, se poate intra. "Le dăm ceva din când în când, de-un suc sau o cafea şi te lasă să intri. Ei nu au treaba noastră, au venit alţii de ne-au dărâmat coliba pe care am avut-o aici", spune Imre Balaş, un bărbat venit din Zalău şi care trăieşte din gunoiul pe care reuşeşte să-l vândă mai departe.

Gunoiul mai cade pe drum

În fiecare zi, zeci de persoane intră pe groapa de gunoi şi scot de acolo cu căruţele gunoiul pe care uneori îl mai împrăştie pe drum până să ajungă să-l vândă. Zeci de persoane care urcă pe groapa de gunoi zilnic şi-au improvizat adăposturi în apropiere, în afara perimetrului. Aproape pe tot parcursul anului stau acolo şi pleacă pentru câteva zile atunci când vin Jandarmeria şi Poliţia ca să-i alunge.

Vor muta groapa

Unii dintre ei ştiu că depozitul de gunoi va fi mutat şi se gândesc să se mute după el. "Mergem unde mută groapa, ce să facem? La lucru nu ne mai ia nimeni, eu am probleme cu mâinile şi la agricultură nu mai e de lucru", spune Imre Balaş, care adaugă că a avut locuri de muncă, la combinat la Braşov, unde a lucrat la bandă, şi la fostul Comtim, în Timiş.

După ce a fost disponibilizat, a rămas fără surse de venit şi, deşi ştie că ar avea dreptul la o pensie cât de mică, spune că nu are bani să-şi întocmească actele de care are nevoie.

Mâncare de la Metro

Banii pe care-i face din vânzarea acareturilor pe care le găseşte îi cheltuie pe ţigări, o băuturică mică şi mai rar mâncare.

Unul dintre camarazii cu care stă în adăpost spune că au mâncare bună. "Săptămânal vin cei de la Metro şi Real, aruncă ce nu mai e bun şi avem mâncare... tot ce vrem noi. Aici nu avem treabă, dacă vrem dormim, dacă vrem bem, când avem bani jucăm cărţi", menţionează unul dintre prietenii lui Imre.

Situaţia de la groapa de gunoi e subiect tabu pentru autorităţi

Reprezentanţii societăţii de salubrizare, cea care a concesionat groapa de la Timişoara, nu vor să comenteze modul în care e păzit acest obiectiv. Mai mult, nici nu vor să spună ce valoare are contractul încheiat cu firma de pază. Purtătorul de cuvânt, Livian Hotico, susţine că sunt date ce nu pot fi făcute publice fără acordul firmei de pază, dar şi pentru că jumătate din acţiunile RETIM sunt ale unei firme private şi doar jumătate sunt ale Consiliului Local Timişoara. Primăria se face că nu ştie nimic.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite