Soţii Bîrsan ies la atac cu imunitatea lui de la CEDO

Gabriela Bîrsan susţine că soţul său, judecătorul CEDO Corneliu Bîrsan, are statut de diplomat şi nu i se pot percheziţiona proprietăţile.

Judecătoarea Gabriela Bîrsan, preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ al Curţii Supeme de Justiţie şi soţul acesteia, Corneliu Bîrsan, judecătorul României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) au început o campanie de blocare a anchetei în dosarul „Mită la Curtea Supremă".

Cei doi au depus notificări, plângeri prealabile sau contestaţii la mai multe instituţii europene şi naţionale: Consiliul Europei, CEDO, Ministerul Afacerilor Externe, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi CSM. Judecătorii susţin că li s-au încălcat mai multe drepturi, atunci când le-a fost percheziţionată vila din Snagov, întrucât Corneliu Bîrsan ar avea calitate de diplomat şi ar beneficia de mai multe imunităţi şi privilegii pe teritoriul Uniuni Europene. Contactaţi de ziarul „Adevărul",  oficialii CEDO au precizat că nu doresc să facă niciun comentariu pe această temă în acest stadiu al anchetei.

Cerere respinsă de Înalta Curte

Una dintre cererile celor doi a fost deja respinsă de magistraţii Completului de cinci judecători de la instanţa supremă. Corneliu şi Gabriela Bîrsan au contestat mandatul de percheziţie a vilei, emis de un coleg de la Secţia Penală. Cererea a fost respinsă, în unanimitate, ca inadmisibilă. Completul de cinci judecători a considerat că astfel de contestaţii se pot face după trimiterea în judecată, ca o excepţie procedurală, şi nu în faza de urmărire penală, când ancheta nu este finalizată.

Potrivit Codului de Procedură Penală, mandatele de percheziţie nu pot fi contestate. Gabriela Bîrsan a declarat, ieri, pentru „Adevărul" că „esenţa" acestui proces reprezintă ceea ce „profesorul Bîrsan îi învaţă de 14 ani toţi judecătorii". Soţii Bîrsan ameninţă în plângerile lor că dacă nu li se va da câştig de cauză vor cere despăgubiri şi vor face plângeri penale. 

Asul din mânecă: cartea de sejur

Judecătoarea a mai arătat că la dosar a depus mai multe tratate internaţionale din care reiese calitatea de diplomat a soţului său, cartea de identitate a acestuia, potrivit căreia are domiciliul în România, un „titlu de sejur" pe numele ei şi mai multe documente. „Cartea de sejur este o recunoştere a mea pe teritoriul Franţei, în calitate de soţie a unui magistrat CEDO", a mai arătat Gabriela Bîrsan.

„Soţul meu, prin tratate diplomatice, se bucură de anumite imunităţi", a ţinut să mai precizeze Bîrsan. Surse judeciare susţin că actele depuse de judecătoare care să dovedească calitatea de diplomat sunt Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Statutul Consiliului Europei şi Convenţia de la Viena din 1963 cu privire la relaţii consulare.

Plângeri şi la CSM

Săptămâna viitoare vor fi luate în discuţie o plângere prealabilă a lui Corneliu Bîrsan făcută Plenului CSM şi o contestaţie a Gabrielei Bîrsan făcută la Secţia de Judecători a CSM. Cele două cereri sunt împotriva avizului dat de Secţia de judecători a CSM de încuviinţare a percheziţiei imobilului din Snagov. Surse din cadrul CSM au precizat că atunci când s-a discutat avizul pentru percheziţia domiciliară s-a luat în considerare şi calitatea de judecător CEDO.

Punctul de vedere a fost că percheziţia domiciliară, în cazul dosarului de corupţie, o viza pe Gabriela Bîrsan şi nu pe soţul acesteia. În altă ordine de idei, o posibilă imunitate diplomatică ar putea fi la reşedinţa din Strasbourg (Franţa), unde domiciliază Corneliu Bîrsan,  în niciun caz imobilele familiei din România. 

Ancheta DNA

Judecătoarele Gabriela Bîrsan şi colega sa de complet Iuliana Puşoiu sunt acuzate de DNA că ar fi primit, de la un om de afaceri, bijuterii, excursii exotice i alte cadouri scumpe, în schimbul soluţionării favorabile a unor procese de pe rolul instanţei supreme.

Magistraţi pensionaţi pe motiv de cătuşe

Peste 30 de procurori şi judecători au părăsit roba în ultimii patru ani prin pensionare sau demisie, după ce numele lor au fost implicate în scandaluri disciplinare sau penale. Pensionarea a devenit o alternativă la riscul de a fi excluşi din magistratură, care i-ar fi lipsit  pe procurori sau pe judecătorii certaţi cu legea de privilegiul de a mai încasa pensiile speciale de care beneficiază. Au rămas cu pensii uriaşe, unele obţinute chiar de după gratii.

VEZI AICI  Lista completa cu magistratii pensionati pe motiv de catuse

Scandalurile penale de la Înalta Curte

Un răsunător scandal de corupţie a izbucnit, în martie 2010, când senatorul PSD Cătălin Voicu ajungea după gratii. Dosarul parlamentarului scotea la iveală relaţiile periculoase dintre politicieni, oameni de afaceri şi înalţi magistraţi. Conform procurorilor anticorupţie, influenţele lui Voicu au ajuns până la a-l mitui pe şeful Secţiei Civile a Înaltei Curţi, de la acea vreme, judecătorul Florin Costiniu.

Magistratul a fost reţinut de DNA şi propus pentru arestare preventivă. În final, s-a decis cercetarea lui în libertate. Ancheta procurorilor anticorupţie ducea însă la ipoteza aproape şocantă că magistratul lua şpagă de la senatorul PSD pentru a-l favoriza pe omul de afaceri Costel Căşuneanu, un apropiat al lui Cătălin Voicu, în litigiile avute pe rol la instanţa supremă. Imediat după izbucnirea scandalului, Florin Costiniu s-a pensionat. Tot atunci a cerut pensionarea şi judecătorul Cristian Jipa, tot de la Înalta Curte, implicat, de asemenea, în dosarul senatorului Voicu.

Aceeaşi soluţie a îmbrăţişat-o acum şi judecătoarea Iuliana Puşoiu de la Secţia Contencios Administrativ a Înaltei Curţi. Magistratul a fost pus sub învinuire, la începutul săptămânii, pentru trafic de influenţă, fiind suspectat că a luat mită bijuterii, dar şi o excursie în Malaysia de la omul de afaceri Gabriel Chiriac, care avea mai multe dosare pe rolul instanţei supreme. În acelaşi dosar este învinuită şi şefa Secţiei Contencios Administrativ, Gabriela Bîrsan.

La mâna preşedintelui

Un alt scandal penal în rândul magistraţilor s-a petrecut anul trecut la Iaşi. Georgeta Buliga, judecător are la Secţia Civilă din cadrul Curţii de Apel Iaşi, a fost prinsă după ce a luat mită de la un justiţibiabil pentru a-l favoriza într-un dosar de partaj.  Scenariul pus la cale de judecătoare pentru a nu fi prinsă în „ofsaid" este demn de filmele cu mafioţi: a cerut ca şpaga să-i fie lăsată fie într-un buchet de trandafiri, fie într-un sertar în care omul legii îşi ţinea lenjeria intimă.

Ajunsă după gratii, judecătoarea a cerut ceea ce credea că i se cuvine: pensionarea. Deocamdată decretul nu a fost emis de preşedintele României.  Mai norocos în acest sens a fost Alexandru Kiss, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, condamnat în februarie 2010, la trei ani de închisoare, după ce în 2009 luase mită pentru a măslui nişte probe din dosare. Imediat după ce a ajuns în boxa acuzaţilor, Kiss a cerut şi a obţinut pensionarea.

Click pe infografie pentru a mări

Lista celor care au făcut cărare la DNA şi apoi s-au pensionat este îngroşată şi de fostul procuror al Parchetului General, Gabriela Ghiţă, acuzată că ar fi contribuit la „blătuirea" unor examene de numire în funcţii pentru procurori. CSM încearcă acum să modifice legile, astfel încât magistraţii care vor fi condamnaţi definitiv pentru corupţie să nu mai beneficieze de pensii speciale. Majoritatea celor care au ales să părăsească sistemul, după ce numele lor înroşau numărul dosarelor penale şi-au încercat norocul în avocatură, chiar dacă asupra lor planează încă acuzaţii grave de corupţie.

Schimbarea robei: de la judecător la avocat

Este şi cazul judecătorului Dumitru Rebegea de la Tribunalul Prahova, arestat preventiv în noiembrie 2009, pentru luare de mită. După eliberarea din arest, în decembrie 2010, Dumitru Rebegea s-a orientat spre avocatură. Respins, fostul magistrat a luat calea judecăţii şi cere să i se respecte prezumţia de nevinovăţie. 

Cum au fentat cercetările disciplinare

Tot la pensionare se gândesc şi cei care ajung în mijlocul unor acţiuni disciplinare. În situaţia în care verificările făcute în cazul lor ar conduce la excluderea din magistratură, procurorii şi judecătorii n-ar mai beneficia de pensiile cu multe zerouri. Conform unei statistici întocmite de CSM, zeci de magistraţi cercetaţi disciplinar au ales să se pensioneze, astfel că verificările împotriva lor au rămas fără obiect. Unul dintre procurorii care au ales să părăsească magistratura prin pensionare în timp ce acţiunea disciplinară împotriva sa era în toi a fost generalul (r) Dan Voinea, fostul şef al Parchetului Militar.

Voinea, dosare de 19 ani

Inspectorii CSM au început, în 2009, verificările împotriva magistratului, după ce procurorul general Laura Codruţa Kovesi a reclamat faptul că dosarele Revoluţiei din 1989 şi cele ale Mineriadelor nu erau finalizate nici după 19 ani. Voinea a ieşit la pensie şi încasează peste 18.000 de lei lunar. Cererea de pensionare a stârnit controverse uriaşe în 2009, procurorul general susţinând că i se pare anormal ca un magistrat să fie pensionat chiar în timpul unei acţiuni disciplinare.

O altă pensionare controversată a fost cea a judecătoarei Simona Iordănescu de la Tribunalul Bucureşti. Magistratul s-a pensionat în martie 2010, ca urmare a acţiunii disciplinare declanşate împotriva sa. Simona Iordănescu a şocat întreaga asistenţă, în noiembrie 2008, când a făcut un adevărat show în timpul procesului în care îl judeca pe omul de afaceri Csibi Istvan.

„Cine să judece, pisica?"

Judecătoarea a susţinut atunci că este urmărită 24 de ore din 24, că a venit în instanţă din concediu medical întrucât, spunea ea, „cine să judece, pisica?". Magistratul şi-a acuzat atunci colegii că fac „porcării", susţinând că dacă nu este „în haită cu ei, este mâncată". Pensionarea a ales-o şi  judecătorul Tribunalului Bacău Florea Mihăiţă care a fost internat la Spitalul de Urgenţă Bacău, Secţia Psihiatrie. Apoi s-a întors în instanţă unde a comis nişte erori într-un dosar pe care îl avea pe rol, în anul 2006. Judecătorul cu pricina a făcut praf procedura în domeniu, dispunând în mod greşit, insolvenţa unei societăţi. În final, el a fost cercetat disciplinar, însă acţiunea a fost casată, întrucât, în 2008, a cerut pensionarea pe caz de boală.  ;

33 de magistraţi s-au pensionat sau şi-au dat demisia în ultimii patru ani, în urma unor anchete declanşate împotriva lor.