Soluţii pentru „Roşia Montană“: profitul sau conservarea?

„De unde a început disputa „Roşia Montană" şi cum s-a ajuns la impasul de astăzi?" Acestea au fost cele două întrebări fundamentale la care s-a încercat găsirea unor răspunsuri, în prima dezbatere televizată organizată pe www.adevarul.ro, transmisă ieri, live, de la ora 15.00.

Invitaţii primei ediţii au fost Magor Csibi (coordonatorul proiectului jurnalistic „Think Outside The Box"), Cecilia Szentesy (director de proiectare tehnică Roşia Montană Gold Corporation) şi istoricul Ioan Piso, printr-o intervenţie înregistrată. Primele reacţii au scos în evidenţă cele două abordări ireconciliabile ale situaţiei exploatării aurifere din judeţul Alba: dorinţa de profit pe de-o parte, întrebări despre soarta patrimoniului şi rezerve privind problema mediului pe de altă parte.

Investiţiile şi dilemele

Cecilia Szentesy, director de proiectare tehnică Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a început dezbaterea declarând că în zona res­pectivă au fost investit 400 de milioane de dolari pentru că se vrea ca respectiva comunitate „să se susţină singură". „Roşia Montană a fost cel mai scump sat din Europa. Am cheltuit 71 milioane de dolari pentru cumpărarea proprietăţilor, plus costurile de construcţie ale cartierului unde au fost aceştia strămutaţi, de 36 de milioane de dolari", a spus Szentesy.

În replică, Magor Csibi a declarat că nu valoarea investiţiilor este importantă aici, ci soarta zonei. „Avem aici două probleme: una de patrimoniu şi una de mediu. ONG-urile au luat în calcul ceea ce s-a întâmplat la Baia Mare în anul 2000, când am fost la un pas de catastrofă ecologică. Mai este şi partea cu patrimoniul de la Roşia Montană, care ar trebui conservat şi dezvoltat pentru turism, nu pentru exploatare. Acolo sunt investiţii exclusiv pentru profit. Argumentele de acest fel sunt la fel de sentimentale precum cele ale oamenilor care nu vor să plece din zonă", a declarat Csibi.

Ce se întâmplă cu locuitorii

O altă problemă sensibilă abordată ieri a fost cea legată de soarta locuitorilor din Roşia Montană. „La Alba Iulia există o echipă de suport care monitorizează cum se acomodează oamenii strămutaţi. Niciunul nu este şomer. În Roşia n-ar fi putut face nimic. Localitatea este poluată până la refuz", a declarat reprezentantul RMGC, Cecilia Szentesy.

În replică, Magor Csibi a recunoscut că vorbim despre o zonă defavorizată, dar că deschiderea unei exploatări miniere n-ar face decât să pecetluiască viitorul localităţii. „Cine ar investi în turism într-o zonă unde o mare companie va face minerit?". Opinia sa a fost susţinută şi de către istoricul Ioan Piso: „Unei distrugeri de 15 ani ar trebui să-i opunem o dezvoltare durabilă", a declarat Piso.