Soarele deşertului, cea mai mare sursă de energie "verde"

Companiile sponsorizează adevărate uzine "verzi", menite să schimbe modul de alimentare cu energie electrică a oraşelor din întreaga lume. Tot mai multe state cu zone deşertice încep să

Companiile sponsorizează adevărate uzine "verzi", menite să schimbe modul de alimentare cu energie electrică a oraşelor din întreaga lume.

Tot mai multe state cu zone deşertice încep să construiască centrale solare care să alimenteze localităţile mari. Specialiştii spun că, folosită raţional, energia solară poate să suplinească necesarul de energie actual.

De curând, israelienii au anunţat construirea unei centrale solare gigant în deşertul Negev. Potrivit experţilor israelieni, centrala ar putea alimenta cu energie electrică întreaga ţară. În Europa, spaniolii şi germanii anunţă deschiderea a noi centrale.

Analiştii spun că după punerea în funcţiune a centralei de la Negev, israelienii vor compensa într-un fel lipsa de petrol din deşert. Titularul de proiect este profesorul David Faiman de la Centrul Naţional pentru Energia Solară Ben-Gurion, care a dezvăluit, în cadrul unei conferinţe ştiinţifice ţinute la Munchen, câteva dintre planurile lui. Centrala de la Negev va folosi oglinzi de sticlă cu diametrul de 10x10 cm, care să capteze lumina soarelui. Profesorul spune că noile captatoare de lumină solară sunt mult mai ieftine decât panourile solare convenţionale.

Acestea din urmă sunt scumpe din cauza celulelor fotovoltaice care au capacitatea să colecteze energia şi să o convertească în electricitate. "Noi efectiv reducem costurile celulelor fotovoltaice cu un factor de 1000", spune Faiman. O soluţie pentru ieftinirea panourilor solare e ca ele să devină foarte subţiri, precum foiţele de ceapă. Astfel, costul pentru producerea energiei va fi mult mai mic pentru Israel, unde clima este favorabilă.

Un milion de dolari, costul centralei

Potrivit lui Faiman, spre deosebire de alte zone, un panou solar pus în deşertul Negev va produce energia echivalentă unui baril de petrol.

Cercetătorul explică cum puterea soarelui ar putea să fixeze cerinţele energetice ale Israelului în unităţi de măsură precum 1 Gigawatt. Construcţia unei astfel de instalaţii solare ar costa un milion de dolari. Profesorul israelian spune că o singură instalaţie solară ar produce 2 Terawaţi (n.r. 1 terawatt = un miliard de kWh) de electricitate în fiecare an, ceea ce ar acoperi creşterea anuală a Israelului. Costurile pentru construirea unei noi centrale solare ar putea fi acoperite din profitul pe care îl aduc cele deja construite. Faiman sugerează că puterea solară poate fi folosită pentru separarea apei mării în oxigen şi hidrogen, ceea ce va da posibilitatea suplinirii combustibilor actuali.

Două ferme solare lângă deşertul Mojave

Pe de altă parte, americanii se laudă cu realizarea celui mai mare proiect solar. Două companii de utilităţi din sudul Californiei şi-au unit forţele cu o firmă de stat pentru realizarea unor proiecte ambiţioase în captarea energiei solare din deşerturile aride de aici. Southern Californis Edison şi San Diego Gas& Electric împreună cu Stirling Energy System construiesc două ferme solare, una lângă deşertul Mojave în imediata apropiere a localităţii Victorville, iar cealaltă în Valea Imperială, în apropiere de Calexico. "Fără îndoială că va fi cel mai mare proiect solar din întreaga lume. Va fi mai mare chiar decât toate proiectele americane luate la un loc", a declarat Gil Alexander, reprezentantul Southern Californis Edison.

Motorul Stirling, îmbunătăţit

Companiile îşi propun ca prin acest proiect să producă suficientă energie pe care să o vândă populaţiei. Pentru aceasta va fi îmbunătăţit motorul Stirling, care e un sistem complet plumbuit, umplut cu hidrogen. Denumit "motorul exterior fierbinte", Stirlingul datează din 1816 şi e denumit astfel după inventatorul său, un ministru scoţian numit Robert Stirling.

"Chiar dacă motorul e vechi de două secole, au existat eforturi ca soarele să fie folosit ca şi combustibil", a declarat Bruce Osborne, directorul general Stirling Energy Systems. Acesta adaugă că acum "farfuriile" de la motorul Stirling folosesc în proporţie de 30% energia soarelui. "Panourile solare sunt din ce în ce mai răspândite, dar motoarele noastre sunt de trei ori mai eficiente", spune Osborne.

Compania plănuieşte să realizeze până la sfârşitul lui 2008 un proiect de 300 de megawaţi.
În Europa, companiile au început construirea de centrale solare chiar şi în zone cu mai puţin soare. De curând, spaniolii au anunţat planuri ambiţioase pentru producerea energiei.

Centrale solare în Aragon

La sfârşitul anului trecut, guvernul spaniol a aprobat construirea a trei noi ferme solare ca parte a unui plan ce prevede construirea unor centrale solare care să suplinească producerea a 130 de MW în cinci ani. Noile surse de energie vor fi localizate în Aragon şi vor fi gata la mijlocul anului 2008. Companiile care vor să producă energie solară sunt presate de timp pentru depunerea de proiecte până la sfârşitul lunii septembrie. Guvernul spaniol a hotărât ca cei care depun proiectele până la această dată să primească 0,44 euro pe kilowat. În caz contrar, tariful va scădea la 0,31 euro.

Ruşii au descoperit heteroelectricul

Cercetătorii ruşi de la centrul nuclear Dubna au reuşit să creeze o baterie care poate converti energia solară în electricitate, potrivit BBC News. "Cercetătorii au reuşit să creeze o nouă substanţă - un heteroelectric - datorită căreia bateria aflată aici pe Pământ poate fi alimentată de energia soarelui şi a stelelor, indiferent de condiţiile meteo, timp de 24 de ore pe zi," a spus Valentin Samoilov, directorul Centrului de Cercetare Aplicată de la Institutul de Cercetare Nucleară de la Dubna. Acesta adaugă că bateria este de câteva ori mai eficientă decât cele convenţionale care merg cu energie solară. Substanţa, numită heteroelectric, constă într-o combinaţie între un material organic purtător şi o anumită cantitate de nanoparticule metalice.

57.912 panouri solare în Germania

La rândul lor, nemţii au început în Saxonia construirea unei noi centrale solare având o putere de 40 MW. Situată în Bradis, pe un teren al unei foste baze militare, centrala acoperă o suprafaţă egală cu 200 de terenuri de fotbal şi 550.000 de panouri solare din film subţire. Producătorii spun că în primul an de funcţionare se vor recupera integral cheltuielile de construcţie care se estimează a costa cu 20%-40% mai puţin decât preţul comercial.

Primele module vor fi operaţionale la sfârşitul lunii iunie. O altă centrală solară importantă e situată în suburbia oraşului Furth. Aceasta produce 1 MW energie electrică cu ajutorul a 144 panouri solare, ce acoperă o fostă haldă de deşeuri menajere. Cea mai mare centrală solară nemţească se află în Bavaria, la Pocking. Aceasta e compusă din 57.912 panouri solare de înaltă performanţă cu o putere de 10 MW.

Oraşul Mendota va fi independent energetic

O altă firmă americană, Cleantech America Inc, a primit lunea trecută permisiunea de la Comisia de utilităţi publice din California să construiască până în 2009 o centrală solară
în oraşul Mendota.

Centrala va fi cea mai mare de acest fel din lume. "Vom putea produce suficientă energie <> care va scădea costurile energetice aproape de zero.
În plus, acest tip de energie reduce încălzirea globală şi creşte independenţa energetică", spune Bill Barnes, directorul companiei care implementează proiectul.

Noile panouri solare, construite din plastic

După ce şi-au dat seama că panourile solare sunt costisitoare, cercetătorii au început să caute noi soluţii pentru ieftinirea acestora. În timp ce danezii au dezvoltat un tip de panou din plastic, cu o durată de viaţă mult mai lungă decât a versiunilor anterioare, ruşii au creat o baterie care se alimentează şi noaptea cu energie solară. În urmă cu puţin timp panourile din plastic erau foarte fragile şi rezistau numai pentru câteva zile. "Panoul solar proiectat de noi are o viaţă de doi şi jumătate, ceea ce este un record în materie de panouri de plastic", a spus Frederik Krebs, unul dintre cercetătorii danezi. Forma de plastic folosită pe post de substanţă activă are rolul de a converti energia solară în electricitate.

Preţul unui panou pe bază de silicon este de aproximativ 800 de dolari pe metru pătrat, în timp ce pentru unul de plastic, preţul este de 15 dolari, au spus danezii. Singura problemă a acestor panouri este eficienţa, care în cazul celor pe bază de silicon este de 12-15%, iar în cazul celor de plastic de 0,2-5%.

Australienii vor avea primul oraş "solar"

În 2010, australienii vor avea primul oraş care va funcţiona doar pe bază de energie solară. Situat în nordul continentului, oraşul Cloncurry va avea o centrală termică ce va utiliza ca materie primă numai căldura soarelui. Autorităţile din Queensland, districtul de care aparţine oraşul, au anunţat că vor investi 6,5 milioane de dolari în centrala ce va avea o putere de 10 megawaţi, ca parte a proiectului prin care vor să facă din Cloncurry unul dintre primele oraşe din lume ce funcţionează doar pe bază de energie solară, informează Reuters.