Sistemul de Informatii Schengen nu poate functiona pentru o Uniune cu 25 de state

Extinderea Uniunii Europene, de la 15 membri cati are acum la 25, peste numai un an, va avea repercusiuni si asupra Spatiului Schengen, prin prisma bazei de date utilizate la frontierele Uniunii.

Extinderea Uniunii Europene, de la 15 membri cati are acum la 25, peste numai un an, va avea repercusiuni si asupra Spatiului Schengen, prin prisma bazei de date utilizate la frontierele Uniunii. Sistemul de Informatii Schengen (SIS), actuala baza de date, a fost conceputa in urma cu opt ani ca o masura compensatorie pentru eliminarea frontierelor din cadrul UE (cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei). SIS, utilizata la punctele de frontiera si in alte locatii, ofera oficialilor acces rapid la informatii referitoare la persoane date disparute sau cautate pentru diverse delicte penale, la pasapoarte false sau autovehicule declarate furate. Actualul SIS contine circa 11,3 milioane de inregistrari. In baza de date au fost inscrise 870.000 de persoane cautate pentru diverse infractiuni, 770.000 dintre acestea figurand ca cetateni carora trebuie sa le fie refuzat accesul in spatiul Schengen. "Actualul sistem nu poate face fata unui numar mai mare de 18 state", declara, recent, comisarul european pentru Justitie si Afaceri Interne, Antonio Vitorino. Tocmai de aceea, odata cu aderarea celor 10 noi tari membre, SIS va trebui inlocuit cu un nou sistem, SIS II, aflat in curs de creare, capabil sa proceseze mai multe informatii si sa stocheze mai multe date. Sistemul SIS II, care va deveni operational abia in 2006, nu va mai fi insa o simpla baza de date, precum predecesorul sau, ci isi propune sa devina un instrument de investigatie multioperational. Printre noile functiuni se numara accesul la date biometrice, cum ar fi amprentele sau imaginile faciale, precum si la diverse categorii de informatii ale Europol (Oficiul European de Politie creat pentru a imbunatati cooperarea intre politiile din statele membre in vederea combaterii terorismului si criminalitatii) si ale Eurojust (care are sarcina de a facilita coordonarea autoritatilor judiciare din tarile membre). Cum ramane cu protectia drepturilor? Viitorul sistem, care va permite autoritatilor sa furnizeze, pentru diverse motive, informatii despre milioane de persoane, ridica insa problema impactului pe care acest lucru il va avea asupra drepturilor personale, in special in ceea ce priveste dreptul la protejarea datelor. Ingrijorarile referitoare la protectia datelor au fost exprimate nu numai de diversi europarlamentari de la Comitetul pentru Libertati Civile, dar chiar si de Autoritatea Comuna de Supraveghere, organism insarcinat cu supervizarea functionarii tehnice a SIS. Crestin-democratul portughez Carlos Coelho solicita, in proiectul de raport care va fi discutat de Comitet in cursul saptamanilor viitoare, ca fiecare propunere de acordare a accesului pentru o noua autoritate sa fie examinata in detaliu. In particular, trebuie analizat ce autoritati au nevoie de acces la SIS si ce anume date au voie sa obtina acestea. De asemenea, propunerile de a permite Europol si Eurojust sa transmita informatii catre un stat tert pun semne mari de intrebare in ceea ce priveste protejarea datelor.