Siria garanteaza ca-si va retrage complet trupele din Liban

Bazele din nordul Libanului au fost deja evacuate

La sfarsitul saptamanii trecute, continua in forta retragerea trupelor siriene din zona muntoasa care inconjoara Beirutul, operatiunea urmand sa se incheie in urmatoarele zile. Militarii sirieni evacueaza bazele de la Dhour al-Shoueir si Bologna, situate la nord-est de Beirut. in noaptea de sambata spre duminica, aproximativ 60 de vehicule militare siriene care transportau militari au ajuns la punctul de granita Jdaidat Yabous. Trupele siriene vor mentine un avanpost in zona trecatorii Baidar, iar prima baza de repliere va fi situata la Jdita, in zona Bekaa. Armata siriana a inceput, marti, retragerea din nordul si vestul Libanului, militarii indreptandu-se spre estul tarii, in urma deciziei luate de presedintii sirian, Bashar al-Assad, si libanez, Emile Lahoud. Militarii sirieni eliberasera vineri toate pozitiile din nordul Libanului, dar nu si cele sapte birouri ale serviciilor de informatii siriene. Ministrul libanez al Apararii, Abdel Rahim Mourad, a declarat ca, in prima faza, se vor retrage din Liban circa 6.000 din totalul de 14.000 de militari sirieni. Emisarul ONU, Terje Roed-Larsen, a anuntat, sambata, dupa o intrevedere cu Assad, ca ii va prezenta, saptamana viitoare, secretarului general al ONU, Kofi Annan, planul detaliat al retragerii siriene din Liban. Un comunicat al emisarului ONU a precizat ca presedintele sirian s-a angajat sa retraga complet trupele si agentii serviciilor de informatii din Liban, operatiunea urmand sa aiba loc in doua etape. Comunicatul afirma ca prima etapa se va incheia la sfarsitul lunii martie, dar nu face nici o precizare legata de cea de-a doua etapa.
Presedintele Lahoud cere libanezilor sa previna izbucnirea unui razboi civil
In ciuda anuntului retragerii siriene din Liban, scena politica din aceasta tara este departe de a se fi calmat. Aproape zilnic, au loc manifestatii ale opozitiei antisiriene, urmate de contramanifestatii de amploare organizate de Hezbollah. Situatia este incendiara, iar presedintele Emile Lahoud a facut un apel la populatie, cerandu-i sa "evite o catastrofa". "Daca vor continua manifestatiile, o mica petarda va declansa catastrofa", a avertizat el, continuand: "Nu suntem in Georgia si nici in Ucraina. Am trait 17 ani de razboi si ne putem oricand intoarce in razboi". Hotararea presedintelui Lahoud de a-i cere din nou premierului demisionar Omar Karame - prosirian - sa formeze un alt cabinet a alimentat si mai mult protestele opozitiei. De fapt, Lahoud a tinut seama de optiunea Parlamentului, acesta fiind cel care, conform Constitutiei, desemneaza premierul, Karame obtinand 71 din cele 127 de voturi ale legislativului. Practic, el ar trebui sa-si succeada lui insusi, numai ca dorinta lui de a conduce un guvern de uniune nationala e considerata o misiune imposibila de o parte importanta a presei de la Beirut. Formal, el ar putea avea succes in intentia sa, dat fiind ca, in Parlament, deputatii ce-l sustin, fiind si prosirieni, reprezinta majoritatea. Insa, in realitate, ii va fi foarte greu, intrucat el este perceput ca un om al Siriei, iar primul guvern pe care l-a condus in 1990, dupa incheierea razboiului civil din Liban, a consacrat "incalecarea" Tarii Cedrilor de catre Damasc. De altfel, la presiunea strazii, el a si fost constrans sa demisioneze in 1992, lui succedandu-i Rafic Hariri, considerat un adevarat salvator al economiei si institutiilor politice libaneze. Ironia soartei a facut ca, in toamna lui 2004, cand Hariri a renuntat la functia de premier opunandu-se astfel gestului Siriei, care a impus prelungirea mandatului presedintelui Lahoud, locul lui sa fie luat de acelasi Karame, puternic sprijinit de un Parlament majoritar prosirian. In consecinta, actualul context - in care opozitia a denuntat prezenta militara siriana, iar Damascul, presat pe plan international, a fagaduit sa-si retraga trupele - nu-i este favorabil aproape deloc lui Karame. El vrea neaparat un guvern de uniune nationala ori de salvare nationala, precizand ca nu va accepta un cabinet de o singura culoare. Premierul redesemnat e sustinut de blocul parlamentar Hezbollah (12 deputati), cel al presedintelui Parlamentului, Nabih Berri (14), cel al ministrului de Interne, Soleiman Frangieh, apropiat al presedintelui Siriei, Bachar El-Assad (18), si de mici grupuri parlamentare, ca si de deputati independenti. Opozitia antisiriana are 44 de deputati si a pus anumite conditii pentru a accepta guvernul: el sa fie neutru si impartial si, intre altele, sa demita procurorul general si sefii serviciilor de securitate, spre a afla cine si de ce l-a asasinat pe Hariri. Dincolo de orice comentariu, la Beirut se contureaza o confruntare pe care unii o aseamana celor care au condus la razboiul civil.