Sinistratii Moldovei isi croiesc drumuri cu plugul de lemn

* Bistrita a inundat, din nou, gospodriile din Farcasa * Mortii sunt dusi la groapa ca generalii, pe umeri * Pensiile, ziarele si scrisorile - aduse cu "diligenta pe sine"

Zeci de localitati din zona Romanului si Vasluiului sunt inca izolate dupa ninsorile abundente si viscolul puternic din ultima saptamana. Pe alocuri, utilajele de deszapezire, insuficiente sau in prag de casare, au fost invinse in lupta cu troienele. Unii tarani au dezarmat si spun ca ultima lor speranta este sosirea primaverii. Altii, insa, au spart dopurile de zapada dupa ce au atarnat de grumazul cailor pluguri de lemn. Satenii din Oniceni - Neamt se lauda ca 15 km din drumul lor comunal a fost curatat mai repede si mai bine cu plugul de lemn decat cu autofrezele, care nu fac fata nici pe drumurile nationale sau judetene. Zilele trecute, gravidele sau bolnavii au fost purtati pe brate pana la sanii trase de cai, iar de acolo cu ambulantele pana la spitale. In localitatile nemtene Icusesti si Balusesti, patru localnici care au murit zilele trecute au fost dusi la groapa ca generalii, pe umeri, pentru ca omatul a infundat calea spre cimitir. Angajatii societatii Lucrari Drumuri si Poduri SA Vaslui au luptat cu nameti inalti chiar si de 5 metri. Jumatate din drumurile declarate, sambata trecuta, impracticabile erau si ieri inchise traficului rutier. Persoanele izolate se plang ca nu au putut ajunge de o saptamana la serviciu, iar altele ca au ramas fara alimente. Echipe specializate au refacut toate liniile telefonice si electrice doborate de vifornita, doi electricieni fiind rasplatiti si cu diplome date de ministrul de resort. La Husi, postasii aduc pensiile, ziarele si scrisorile cu "diligenta pe sine" - niste sanii uriase. Alti factori postali au mers pe jos cate 15 km pe ger si viscol. Este cazul localitatilor Bunesti, Averesti, Hoceni si Botesti, unde postasii au adus sacii postali pe... saniute. O femeie gravida din satul Ciocani, comuna Perieni, a plecat pe jos, singura, pe 27 ianuarie, in speranta ca va ajunge sa nasca la Spitalul de Adulti Barlad. Durerile facerii au apucat-o pe drum, asa ca Mihaela Pavel s-a adapostit in casa unor gospodari din satul Crang, unde a si nascut. In cele din urma, lauza si pruncul au ajuns cu o sanie trasa de cai pana la ambulanta, iar de acolo in Barlad, la maternitate. Ca si iarna trecuta si acum doua ierni, Bistrita s-a revarsat in comuna nemteana Farcasa. 20 de anexe gospodaresti au fost inundate de apa iesita pe alocuri din matca din cauza sloiurilor care formeaza baraje. Bistrita cel mai mare afluent al Siretului are blocuri mari de gheata, care, in dreptul localitatilor Farcasa, Poiana Teiului si Borsa, acopera luciul de apa pe un sector de 12 km. Uriasul zapor, cu grosimi pana la 2,5 metri, nu poate fi puscat de pirotehnisti. Prin inghetare, nivelul apei a crescut amenintator. Apa cu gheata, denumita local zai, pleaca acum spre confluenta pe 70% din suprafata Bistritei, iar malurile nu fac fata viiturilor inalte intre o jumatate de metru si chiar un metru. Zaiul ameninta sa inunde si locuintele, beciurile, curtile si gradinile localnicilor din Poiana Teiului si Borsa. Dupa ce, acum un an, trei tineri au murit intr-o cabana surprinsa de o puternica viitura a Bistritei, localnicii se tem atat de tare incat nu pot dormi nici noaptea. Pericolul creste o data cu incalzirea brusca a vremii, mai ales ca tempertaurile oscileaza in timpul zilei intre -11 si -4 grade Celsius. Autoritatile locale spun ca monitorizeaza in permanenta cursul Bistritei si ca au pregatit scolile si caminele culturale pentru a adaposti, in caz de nevoie, sinistratii.
O suta de familii din Turda - izolate din cauza unui pod de gheata
Luni erau sa se inece trei copii
Salvarea nu poate ajunge aici
In fiecare iarna, pentru cele o suta de familii care locuiesc in cartierul Harcana din municipiul Turda (judetul Cluj) incepe un adevarat calvar, din cauza raului Aries. Mica comunitate este izolata de oras, din cauza raului, pe care-l traverseaza cu barca. Din cand in cand, Ariesul ingheata si cine se aventureaza sa-l traverseze trebuie sa aiba un noroc chior sa nu cada in apa. Acum, podul de gheata are 30 de centimetri si oamenii incearca sa o sparga. Inutil, deoarece li se rup uneltele. O solutie trebuie sa existe, se gandesc ei, deoarece au nevoie de alimente, de asistenta medicala. De doua saptamani, sunt foarte putini parintii din cartierul Harcana care si-au trimis copiii la scoala, iar riscul este mare. Pana la celalalt mal au intins o franghie groasa, copiii se agata de un ham si trec dincolo. Alternativa ar fi sa faca un ocol de 15 kilometri, prin nameti pana la genunchi. "Sunt femei si barbati de peste optzeci de ani care locuiesc aici. Noi nu putem trece cu copiii la scoala, nu-i putem duce la gradinita, nu ne putem alimenta. Nu putem nici cel putin cumpara paine", spune Norica Esovan. "Mai in fiecare an este un copil care se ineaca. Apoi, daca nu avem apa, topim zapada. Nu avem ce face de mancare si de baut", o completeaza Maria Maier. Cu asistenta medicala este o mare problema, deoarece in aceste conditii ambulanta nu ajunge. Sa o fereasca Dumnezeu pe o femeie sa o apuce durerile facerii cand este pod de gheata. Pana cand se va intampla asta, exista bolile de sezon - mamele isi trateaza copiii de bronsita cu leacuri babesti. Cand vor scapa oamenii de iarna, va aparea viitura de la barajul din Campeni. "Ce facem atunci? Ramanem izolati, ramanem ai nimanui. Daca cineva se imbolnaveste, il sacrificam. Si cu asta basta", explica scurt situatia Nicolae Scrob. L-am intrebat pe primarul localitatii, Virgil Blasiu, de ce nu se intampla nimic bun pentru acesti oameni. "Inainte sa castig eu primaria, in 1996, nu stiu cine a venit cu ideea unei pasarele, dar asta e imposibil, este o cheltuiala inutila. Am cerut de ani de zile de la o unitate a MApN din Aiud un pod din pontoane, cum au ei, dar am aflat ca au trimis peste tot, la Focsani, la Valcea, numai in vecini nu. Oricum, am ceva promisiuni. Un pod normal ar fi cealalta solutie, dar costa 100 de miliarde, iar tot bugetul orasului este de 70. Sper ca anul asta sa rezolv problema, si nu pentru ca e an electoral", a declarat Blasiu pentru Adevarul. Intre timp, luni au cazut sub gheata trei copii, fiind salvati de oamenii din apropiere. Miercuri era sa moara, tot in acel loc, un barbat. De 12 ani e la fel.
Gabriel Oprea catre prefecti:
"Sa nu spunem hop pana nu a trecut iarna!"
Dupa ninsori si viscol, pericol de inundatii
Cugetare pe adresa lui Ovidiu Grecea: "Toti suntem trecatori prin viata, dar prin functii!"
"S-a lucrat bine. Totusi nu trebuie uitat ca iarna nu a trecut, deci prima regula care se impune e sa nu spunem "hop!" pana nu a trecut iarna. Sa nu ne culcam pe o ureche!" - le-a transmis prefectilor ministrul delegat pentru administratia publica, Gabriel Oprea. Oficialul a avertizat prefecturile la videoconferinta de ieri asupra pericolului de inundatii, pe fondul prognozei meteo care anunta o vreme capricioasa cu zile alternant geroase si calduroase. In aceste conditii, printr-o circulara a Comandamentului Protectiei Civile se aduce la cunostinta prefectilor ca exista riscul producerii de inundatii, mai ales in Moldova pe fondul topirii bruste a zapezii. Trebuie acordata atentie canalelor colmatate, santurilor, vailor sau fagaselor astupate cu crengi, pietre si gunoaie, ca masuri de prevenire a inundatiilor. Gabriel Oprea le-a transmis prefectilor, in context, ca Guvernul nu va mai tolera scaparile unora si ca fenomenele meteo nu vor mai fi privite ca o fatalitate. "Cresterea temperaturii si topirea brusca a zapezii nu trebuie sa ne prinda nepregatiti, avand in vedere ca asemenea fenomene pot avea consecinte negative asupra factorilor de mediu si a comunitatilor umane. Experienta anilor trecuti a aratat ca, de fapt, in unele cazuri, ne inunda intai neglijenta si nepasarea, si abia pe urma apele" - a punctat ministrul. Dupa introducerea ministrului, videoconferinta a decurs in mod obisnuit, prefectii raportand situatia meteo in grade Celsius si centimetri de zapada, dar si despre actiunile de control la centralele termice din scoli, spitale si institutii publice. La finalul videoconferintei, rezervat, ca de obicei, interventiei de la Prefectura Bucuresti, dl Gabriel Oprea a emis o cugetare adresandu-se prefectului Ovidiu Grecea, al carei sens, cel putin in context, ne scapa: "Toti suntem trecatori prin viata, dar prin functii!".