Sindromul britanic s-ar putea extinde

Polonia, Finlanda, Slovacia, Estonia şi Letonia au anunţat deja oficial că intenţionează să deschidă fără restricţii piaţa muncii pentru muncitorii români şi bulgari. Varşovia, care se

Polonia, Finlanda, Slovacia, Estonia şi Letonia au anunţat deja oficial că intenţionează să deschidă fără restricţii piaţa muncii pentru muncitorii români şi bulgari. Varşovia, care se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă, îi va primi chiar şi pe muncitorii ucraineni şi moldoveni. Aceeaşi măsură ar putea fi adoptată şi de Cehia şi Suedia.
Italia se teme să nu fie certată de membrele UE
Curioasă pare schimbarea de optică a Italiei, unde prezenţa românilor este mai mult decât importantă. Premierul italian, Romano Prodi, a declarat că guvernul său abordează, pentru moment, o politică de deschidere faţă de români, dar se teme să nu fie "certat" de celelalte ţări europene pentru atitudinea sa singulară. Potrivit ultimului Raport Caritas despre migranţi, românii sunt pe primul loc în rândul imigranţilor cu permis de şedere din Italia, numărul lor total fiind de 270.845. Mai mult, româncele se situează pe locul doi ca număr de naşteri la nivelul întregii ţări, fiind devansate doar de marocance. Potrivit raportului "Imigraţie 2006", românii muncesc mult, mai ales "la negru", şi sunt prost plătiţi, la jumătate din cât câştigă colegii italieni.
Danemarca, Austria, Germania, acces restricţionat
Marea Britanie şi Irlanda, două dintre cele trei ţări care şi-au deschis complet porţile în 2004 pentru cetăţenii celor 10 nou-venite în UE, au anunţat deja, la începutul acestei săptămâni, că impun restricţii românilor şi bulgarilor. Spre aceleaşi măsuri se îndreaptă Danemarca, Austria, Germania şi Luxemburgul. Spania, Portugalia şi Grecia, care au renunţat la toate restricţiile pentru "Cele 10" în luna mai, şi Franţa, Olanda, Belgia şi Lituania, care aplică încă un regim tranzitoriu, nu au luat până acum nicio decizie privindu-i pe muncitorii români şi bulgari.
Ungaria are nevoie de muncitori calificaţi
Guvernul ungar va ţine seama în elaborarea strategiei privind forţa de muncă de decizia Marii Britanii. Ministrul ungar al muncii, Peter Kiss, a declarat că Ungaria ar putea să folosească cel puţin doi ani dreptul de limitare a angajării muncitorilor din România şi Bulgaria. Anumite înlesniri ar putea fi acordate doar în domeniile unde există o lipsă mare de muncitori autohtoni calificaţi, cum ar fi industria prelucrătoare, construcţii, sectorul sanitar.