Sindromul care atacă imigranţii

Boala lui Ulise îi afectează pe cei aflaţi departe de casă, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă. Aproximativ 800.000 de persoane din Spania, în totalitate imigranţi, suferă de

Boala lui Ulise îi afectează pe cei aflaţi departe de casă, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă.

Aproximativ 800.000 de persoane din Spania, în totalitate imigranţi, suferă de stres cronic şi multiplu, maladie denumită sindromul lui Ulise sau al imigrantului fără acte.

Una dintre cele mai frecvente boli de care suferă românii din Spania este sindromul Ulise. Principala cauză o reprezintă înstrăinarea de plaiurile natale şi lupta pentru supravieţuire într-o ţară în care imigranţii trebuie să se acomodeze rapid cu obiceiurile, clima şi limba ţării de adopţie.

Se estimează că aproximativ 800.000 de imigranţi care trăiesc în Spania suferă de acest sindrom, dintre aceştia 600.000 neavând drept de muncă. Boala apare în primii doi ani de la emigrare Medicii secţiei psihologie a Spitalului Provincial din Castellon au sesizat că majoritatea pacienţilor care prezintă aceste simptome sunt de cetăţenie română.

"Portretul robot al persoanei care suferă de sindromul lui Ulise este: femeie între 35 şi 50 de ani, de cetăţenie română, care locuieşte în Spania de mai puţin de doi ani", ne-a spus Francisco Traves, şeful secţiei psihologie a spitalului din Castellon.

Echipa de medici a sesizat în ultimii trei ani o creştere a numărului persoanelor afectate de această boală. Astfel, s-a constatat că opt din zece români care s-au stabilit în Spania în ultimul an prezintă simptomele acestei boli. "De asemenea, numărul pacienţilor cu sindromul lui Ulise creşte în special în perioada sărbătorilor de iarnă, când se accentuează sentimentele de singurătate şi tristeţe", completează Francisco Traves.

Afecţiunea este cauzată de stres

Sindromul a fost descoperit şi definit în 2004, de către medicul psihiatru Joseba Achotegui (foto), profesor universitar în Barcelona. "Pacienţii sunt persoane expuse unor situaţii-limită de stres, iar boala are trei factori care acţionează simultan: singurătatea datorată îndepărtării de casă şi familie, sentimentul de eşec profesional, deoarece fără acte este foarte dificil de găsit un serviciu, şi lupta de zi cu zi pentru supravieţuire", a declarat pentru "Adevărul" Joseba Achotegui.

"Boala se manifestă prin stări depresive, anxietate şi, uneori, chiar tentative de sinucid, cele mai expuse la această boală fiind femeile", completează Achotegui.

Ce spune legenda

Mitul lui Ulysse (numele roman al eroului grec Odiseu) traversează secolele, găsind ecouri chiar în referinţele culturale ale celor care n-au citit niciodată povestea aventurilor sale de-a lungul sinuosului drum dintre distrusa Troie şi Ithaca natală.

Iubit de zei, care se întâmplă să nu-i ierte chiar întotdeauna lipsa de obedienţă, eroul trece printr-o seamă de experienţe pe care le putem numi iniţiatice, înfruntând furia valurilor lui Poseidon, pericolul întâlnirii cu ciclopul canibal, farmecele nimfei Circe şi, mai ales, cântecul fatal al sirenelor.

Deşi avertizat, Odiseu ţine cu tot dinadinsul să le asculte. Îşi protezează vâslaşii, astupându-le urechile cu ceară, se leagă de catarg ca să nu poată sări în apă. La chemarea lor, uită tot, dorinţa de a ajunge acasă, de a o regăsi pe soţia sa, Penelopa, de a-şi regăsi fiul după aproape 20 de ani de absenţă. Din fericire, corabia se îndepărtează, iar Odiseu se regăseşte.

Aici, în fascinaţia depăşind orice logică, fie ea intimă sau socială, psihologii şi psihiatrii au plasat "sindromul lui Ulise", cel vinovat pentru toate mirajele ce rătăcesc oamenii pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, terminată de cele mai multe ori, din fericire, cu dorinţa revenirii la propria matcă.

>> Maladia afectează
mai ales
femeile
Francisco Traves,
Șeful Secţiei Psihologie a Spitalului Provincial din Castellon

Românii din străinătate, campioni la trimis bani acasă

Chiar dacă lucrează în condiţii de stres, căpşunarii au un singur vis: să trimită cât mai mulţi bani acasă. Conform unui studiu realizat de Eurostat, românii din străinătate sunt în topul imigranţilor care fac transferuri bancare către familiile din ţară.

Anul trecut au ieşit din Italia 4,4 miliarde de euro proveniţi de la imigranţi, comparativ cu anul 2005, în care a existat un transfer de 3,9 miliarde. În 2004, s-au înregistrat 2,7 miliarde trimise către statele de origine ale străinilor.

În primele şase luni din 2007, statisticile indicau peste 2,67 miliarde de euro transferaţi în alte ţări, depăşindu-se astfel cifra totală înregistrată pe întregul an 2004. Suma reală ar putea fi de trei ori mai mare Banca Italiei a dezvăluit că în topul ţărilor destinatare ale fluxului financiar se numără, pe primele patru locuri, în ordine: România, China, Filipine şi Maroc. Principala provincie din care au plecat fondurile a fost Roma, urmată de Milano.

Acestea sunt cifrele oficiale care reflectă operaţiunile financiare ce se realizează prin intermediul băncilor, al principalelor canale de transfer monetar, cum ar fi Western Union şi Moneygram, dar şi al Poştei italiene. Nu apar în statistici transferurile făcute cu ajutorul intermediarilor mai puţin recunoscuţi, al cunoştinţelor sau al membrilor familiei.

Astfel, fluxul financiar real care are loc anual ar putea fi de două sau de trei ori mai mare. Suma reală trimisă către România şi Maroc nu poate fi estimată. Dată fiind distanţa geografică relativ mică, imigranţii din aceste ţări folosesc atât formele oficiale de transfer monetar, cât şi pe cele neoficiale, cum ar fi cunoştinţele sau membrii familiei.

Italia şi Spania, în top Potrivit ultimelor statistici oficiale, muncitorii români plecaţi în străinătate au trimis acasă în total aproximativ 6,8 miliarde de euro, suma astfel cumulată în 2007 fiind cu peste două miliarde de euro mai mare decât cea din 2006.

Iar evaluările com paniilor specializate în transferuri de bani arată că Spania şi Italia deţin împreună o pondere de peste 90% în totalul remiterilor efectuate de români către familiile din ţară. "La un calcul simplu, putem observa că din aceste două ţări au venit în România cel puţin şase miliarde de euro de-a lungul anului 2007", ne-a declarat ieri Adrian Ciorcăşe, directorul general al companiei Smith&Smith. Statistic vorbind, o familie din România primeşte din străinătate între 100 şi 500 de euro pe tranzacţie. (Noemi Varga)