Sindicalistii europeni ies astazi pe strazile din Bruxelles pentru locuri de munca mai multe si mai bine platite

Confederatia Europeana a Sindicatelor organizeaza astazi, la Bruxelles, o "eurodemonstratie" la care sunt asteptati 300.000 de manifestanti din 34 de tari. Protestul precede summit-ul Consiliului

Confederatia Europeana a Sindicatelor organizeaza astazi, la Bruxelles, o "eurodemonstratie" la care sunt asteptati 300.000 de manifestanti din 34 de tari. Protestul precede summit-ul Consiliului European (22-23 martie) in cadrul caruia presedintii si premierii statelor UE vor analiza directiile viitoare ale "Agendei Lisabona". Sindicalistii sustin ca liderii UE vor sa construiasca o Europa a carei economie sa fie cea mai competitiva din lume, sacrificand componenta sociala. Deviza eurodemonstratiei va fi "Locuri de munca mai multe si mai bune" si "Nu Directivei Bolkestein!"
Ce presupun "Agenda Lisabona" si "Directiva Bolkestein"
Adoptata in 2000, "Agenda Lisabona" reprezinta un plan strategic, pe 10 ani, pentru stimularea cresterii economice si competitivitatii in Europa, incluzand obiective sociale si de mediu. Obiectivul major al acestei strategii este ca, pana in 2010, economia europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere, cu locuri de munca mai multe si mai bune. Agenda de la Lisabona nu este insa decat un plan de bune intentii. Directivele europene, actele normative in vigoare care stabilesc clar regulile pe care trebuie sa le urmeze toti cetatenii UE si cei din tarile care doresc sa adere la UE vorbesc despre componenta economica a Europei unite si mai putin despre probleme sociale. Anul trecut, olandezul liberal Fritz Bolkestein, comisar european la acea vreme, a propus "Directiva asupra serviciilor de pe piata interna". Sindicalistii europeni au denumit-o "Directiva Frankestein" si si-au facut un tel din a convinge membrii Parlamentului European si ministrii tarilor UE sa o respinga. "Directiva Bolkestein" are doua componente majore criticate de sindicalisti: competitia libera in piata serviciilor si plata angajatilor unei companii dupa regulile tarii de origine. Propunerea lui Fritz Bolkestein porneste de la o idee simpla. UE si-a realizat in mare parte ambitia de a crea o piata unica in care bunurile sa fie schimbate liber, ca intr-un singur stat. Acest lucru nu este valabil si pentru servicii. Liderul liberal cere ca regulile competitiei de piata sa fie aplicate si serviciilor, indiferent de natura lor: culturale, sociale, educatie, sanatate. Toate serviciile ar urma sa fie supuse aceluiasi tratament, indiferent daca implica operatiuni de salvare de vieti sau bungee jumping. Sindicalistii spun ca expunerea serviciilor sociale regulilor liberei competitii, conform Directivei Bolkestein, este departe de spiritul "Agendei Lisabona" si chiar de capitolul social al Constitutiei Europene. Cea de-a doua idee promovata de directiva este asa-numitul "principiu al tarii de origine", care, sustin sindicalistii, incurajeaza dumpingul social. Pe scurt, acest principiu spune ca un furnizor de servicii trebuie sa urmeze regulile tarii in care firma sa isi are sediul, nu pe cele ale tarii in care aceasta ofera servicii, iar salariile vor fi diferentiate in functie de tara din care provin muncitorii. Spre exemplu, sa presupunem ca o firma germana isi deschide o sucursala in Romania. Un roman angajat la sucursala poate fi detasat sa lucreze in Germania, la sediul central. In acest caz, romanul nu va beneficia de acelasi salariu pe care il primeste un neamt cu aceeasi calificare si angajat pe un post similar, ci salariul pe care l-a avut in Romania. In prezent, legislatiile nationale din tarile Uniunii Europene obliga la salarizare egala a muncitorilor angajati pe acelasi post si cu aceeasi calificare. In cazul in care Directiva Bolkestein va fi adoptata, vor fi dezavantajati atat imigrantii care isi gasesc un loc de munca in tarile "veterane" UE, cat si salariatii autohtoni, deoarece, in timp, patronii nemti, francezi, austrieci etc. vor prefera sa angajeze forta de munca mai ieftina.
Modificarea Codului Muncii din Romania ingrijoreaza sindicalistii europeni
Liderii confederatiilor sindicale din Romania s-au plans confratilor europeni de presiunile facute de Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Consiliul Investitorilor Straini pentru modificarea Codului Muncii. Investitorii straini spun ca acesta lege este prea restrictiva pentru patroni si prea generoasa pentru salariati. Sindicalistii considera insa ca, cel putin in privinta investitorilor veniti din tarile UE, observatiile sunt nejustificate, deoarece prevederile sunt identice cu cele din legislatia acestor state. Problema modificarii Codului Muncii de la noi va figura pe lista revendicarilor eurodemonstratiei. In cazul in care Guvernul si patronatele din Romania vor reusi "amputarea" Codului Muncii, va fi creat un precedent deosebit de periculos pentru evolutia relatiilor industriale din Europa. Daca se va accepta diminuarea drepturilor lucratorilor romani, in perspectiva aderarii la UE, Romania va juca rolul de cal troian in ofensiva de globalizare a profitului in dauna lucratorilor, spun sindicalistii.