Sicilia în octombrie

Primul lucru pe care îl remarci când ajungi în Sicilia sunt claxoanele. Se claxonează sicilienii între ei, ca să se salute, se claxonează pietonii neatenţi, prietenii de pe trotuar, se mai

Primul lucru pe care îl remarci când ajungi în Sicilia sunt claxoanele. Se claxonează sicilienii între ei, ca să se salute, se claxonează pietonii neatenţi, prietenii de pe trotuar, se mai claxonează de semnalizare, în curbele de pe numeroasele străduţe înguste şi fetele singure. Şoferii nu par însă nervoşi ca cei de la noi, îşi zâmbesc atunci când sunt cât pe-aici să se ciocnească şi se înţeleg între ei din priviri şi semne, fără să ia prea mult în seamă ce spun indicatoarele decorative. Parchează fără griji în staţia de autobuz, iar dacă un poliţist le reproşează ceva încep şi dau din mâini. Cam toţi au maşinile zgâriate sau îndoite, dar ştiu să meargă foarte bine cu spatele.

Alte obiceiuri

Asta în octombrie, când sunt de două ori mai puţine maşini şi zgomot faţă de sezon. Partea proastă e că pentru a vedea Sicilia, nu doar un oraş sau două, ai nevoie de maşină, locuri frumoase fiind cam din 10 în 10 kilometri de-a lungul coastei. Deşi turiştii umplu oraşele, locurile par, cu puţine excepţii, destul de primitive, fără hoteluri înalte sau stridente, cu oameni veseli care îţi răspund la o întrebare în engleză povestindu-ţi viaţa lor în italiană. Scenele din "La vita e bella" în care Begnini ţine câte o teorie înclinându-şi capul într-o parte şi dând cu multă convingere din mâna cu degetele ţuguiate în sus nu e doar una de film.

O pauză în gălăgie apare între 13.00 şi 17.30. Localnicii dispar brusc, pieţele se golesc, magazinele se închid. Între orele astea sicilienii nu muncesc şi nu prea circulă pe străzi, tradiţie care are probabil legătură cu căldura, dar e clar că şi toamna, poate chiar iarna, se păstrează acelaşi obicei. Seara mulţi ies, în şiruri vesele, laolaltă cu turiştii, la terase şi restaurante.

Unde stai

Hotelurile sunt foarte scumpe, în jur de 100 de euro pe noapte - cele nu foarte pretenţioase. În septembrie - octombrie e mai ieftin iar vreme e mult mai bună, fără caniculă - vreo 30 de grade, la prânz, erau la începutul lui octombrie, apa bună de făcut baie şi plajele goale. La Bed & Breakfast preţurile sunt doar puţin mai mici, în schimb o garsonieră închiriată de la un particular poate costa doar 200 de euro pe săptămână începând din septembrie, faţă de 400 în sezon. Pe www.vacanzeasiracusa.blogspot.com, de exemplu, găsiţi o astfel de ofertă, iar în preţul de mai sus gazda îţi oferă şi excursii gratuite. Există chartere Bucureşti - Catania, de unde faci o oră cu trenul până în Siracusa sau Taormina - în sensul invers.

Ce poţi cumpăra

Un kilogram de calamar proaspăt costă în piaţa din Ortigia 4, 5 euro, iar unul de scoici întregi - 2 euro. Cu excepţia pâinii, care e de vreo trei ori mai scumpă decât la noi, mâncarea are în marketuri cam acelaşi preţ sau la unele produse mai ieftină decât aici. Hainele sunt în general scumpe, poate şi pentru că italienii sunt destul de preocupaţi să-şi cumpere lunar câte o haină sclipitoare cu guler ascuţit sau nişte pantofi cât mai lucioşi. Un bilet de tren costă de exemplu 20 de euro între două oraşe situate la 120 de kilometri distanţă. Intrarea la un muzeu - vreo 5 euro, o pizza la o terasă - 7, 8 euro, o excursie cu barca cu fundul transparent - 15 euro.

Ortigia, un fel de Lipscani cu mai mult farmec

Centrul istoric al Siracusei e plin de turişti nemţi sau englezi atraşi de tot ce e vechi, de la micile magazine cu suveniruri, printre care de obicei sunt şi magneţi cu mafioţi, până la balcoanele ornamentate ale localnicilor din care cad bucăţi fără să vezi prea des încercări de renovare. La terasa Troubadour, pe o străduţă înfundată de lângă Piazza San Rocco, poţi bea vin de Avola, mânca cele mai gustoase sandwichuri şi salate şi asculta Pink Floyd, dacă te-ai plictisit de melodiile care răsună din bucătării, interpretate de femei, copii şi uneori bărbaţi, cântate în special după radio şi mai ales după Erros Ramazzoti. Dacă barmanul nu se mai opreşte dintr-o discuţie aprinsă cu colegul, cu vreun client sau cu mama lui la telefon, poţi să spui politicos "prego" şi va lua o pauză ca să te servească.

Vestigii şi plaje

Cam toate oraşele sunt vechi colonii greceşti, romane, cucerite mai târziu de arabi. Dacă eşti pasionat de vestigii şi muzee găseşti în Sicilia mai multe decât poţi vedea. Amfiteatrul Grec din Taormina, amplasat, ca şi oraşul, pe o stâncă imensă deasupra mării, ca într-un decor de film SF, sau "Urechea lui Dionisos" de lângă Amfiteartul Grec din Siracusa sunt doar dintre cele mai cunoscute. Cele mai multe plaje sunt pline de stânci, unele au grote în care poţi intra înotând. Dacă ai nişte ochelari de apă (snorkeling se cheamă sportul ăsta) ajunge să bagi capul în apă şi să vezi zeci de peşti coloraţi, arici de mare, eventual vreun calamar. În plin sezon cele mai cunoscute plaje sunt superaglomerate, iar locurile de cazare din apropiere foarte scumpe.

Vulcanul pe care se schiază

De pe coastă, din Catania, se face vreo jumătate de oră cu maşina până la Etna, cel mai activ vulcan din Europa, care a erupt ultima dată mai serios în 2002, când a distrus un hotel şi telefericul - acum refăcut. Cu toate astea, la poalele lui sunt case cu localnici. Având 3300 de metri altitudine, temperatura pe vulcan e suficient de scăzută pentru a se depune zăpada. Până spre vârf puteţi ajunge însoţiţi de un ghid, într-un jeep tractat de un cablu, cu puţin noroc veţi prinde mici erupţii şi, cu tot atâta noroc, veţi scăpa de una mai mare.

FOTO: Andrei Roman