Sibiu: Mihai Isidor, olimpic în arta teatrală

Este un tânăr brunet cu picioarele pe pământ dar cu un suflet boem. Este viitorul teatrului românesc. Iar când urcă pe scenă, Mihai Isidor este oricine vrea el să fie.

Cu câţiva ani în urmă, elevii buni mergeau la olimpiada de matematică, istorie sau franceză. Adică la materiile clasice. Acum, ei participă la olimpiada de teatru şi trec prin aceleaşi faze, pe oraş, pe judeţ şi pe ţară, pentru lauri şi recunoaşterea meritelor. Cel care anul acesta a luat locul întâi la Olimpiada Naţională de Teatru este un sibian în vârstă de 18 ani. Mihai Isidor este elev în ultimul an în clasa de actorie şi teatru a profesorului Bogdan Sărăţean de la Liceul „Onisifor Ghibu”. „Aceasta a fost a doua ediţie a Olimpiadei de Teatru. Anul trecut, la prima ediţie, am luat locul doi. Nu mă aşteptam ca anul acesta să câştig, dar speram la asta. În repertoriu am avut două monologuri, din piesele „Viaţă de vilegiaturist” de Cehov şi „Lungul drum al zilei către noapte” de O’Neill, şi cinci poezii, de diferite facturi”, precizeză Mihai Isidor.

Cehov este dramaturgul lui preferat
Este rus la origini, părinţii provenind dintr-o familie de ruşi lipoveni care s-a stabilit în Iaşi. Poate şi de aceea şcoala rusească de teatru este preferata lui şi joacă cu cea mai mare plăcere piesele scrise de Anton Pavlovici Cehov. „Cehov este preferatul meu. Te ajută foarte mult atunci când alegi să lucrezi textul lui, datorită felului cum este scris. Chiar pentru atestat am ales tot Cehov. Îmi mai place şi Daniil Harms, care e tot rus. Iar pentru poezie îmi plac Eminescu şi Nichita. Nu cred că Eminescu o să fie vreodată desuet. Nu mi se pare depăşit iar poezia lui se potriveşte încă timpurilor noastre”, spune cu tărie Mihai.  

A refuzat o carieră militară
S-a născut în Iaşi, şi-a trăit prima parte a vieţii la Sibiu, şcoala primară şi aproape toţi cei patru ani de generală i-a făcut în Iaşi şi, cu puţin înainte de liceu, s-a întors în Sibiu. „M-am întors doar cu mama mea în Sibiu, pentru că părinţii mei au decis să se despartă. Acum tatăl meu locuieşte în continuare la Iaşi iar mama este plecată în Spania. Cred că acest lucru m-a ajutat să fiu ceea ce sunt acum.Simt că mă descurc destul de bine tocmai pentru că sunt singur”, declară Mihai. Este prietenos, jovial şi are mereu un zâmbet larg şi sincer întins pe faţă. Şi este un norocos, pentru că şi-a găsit destinul la o vârstă fragedă. Prin clasa a VII-a a avut un rol într-o piesă dedicată zilelor francofoniei şi s-a îndrăgostit de actorie. Când a venit momentul să aleagă liceul, n-a stat deloc în cumpănă şi a intrat la Ghibu, secţia actorie. Doar de gura mamei s-a înscris şi la un liceu militar. „Mama voia ca eu să merg la şcoala militară, la Alba. Am dat probele sportive şi le-am luat, dar prima probă teoretică era în aceeaşi zi cu examenul de admitere de la Onisifor Ghibu şi am ales teatrul”, povesteşte Mihai. Şi nu regretă deloc. Este convins că va reuşi să-şi câştige existenţa din actorie şi nu are preferinţe când vine vorba de scenele pe care vrea să joace. „Eu vreau să joc. Nu contează unde”.  Dacă ar fi să aleagă între teatru şi film ar alege teatru, pentru că, în opinia lui, asta i se potriveşte. „Elling” este spectacolul lui preferat pe care l-a văzut de peste cinci ori. "Mi-a plăcut foarte mult şi scenariul, dar e vorba şi de actori. Georg Podzolli joacă în acest spectacol, e şi domn’ profesor actor acolo", spune actorul. Când vine vorba de filme, preferatul lui este unul rusesc, „Bărbierul din Siberia”.

Are o trupă de hip hop
Cel mai mult îi place să-şi ocupe timpul cu lucruri constructive, cum ar fi cititul sau cântatul. „Îmi place să am tot timpul ceva de lucru, pentru că nu pot să stau fără să fac nimic. Citesc mult, orice e legat de teatru, nu privesc la televizor şi nu stau pe internet, mi-a ieşit din obişnuinţă”. Are chiar o trupă de hip hop, Indirect, cu care concertează prin cluburile sibiene.
În schimb, îi displace orice îi tulbură somnul sau liniştea. Cum ar fi pisicile. „Nu-mi plac deloc pisicile, le urăsc. Toate pisicile vecinilor miaună şi mă trezesc noaptea din somn”, declară Mihai. Vrea să ajungă un mare actor, asta e cel mai important pentru el, dar visul cel mai mare este să aibă o casă.  "Să-mi iau o casă, asta îmi doresc cel mai mult. Cred că este un fix al meu, că n-am avut casă de când am venit cu mama în Sibiu, şi am stat numai în gazde. Să ştiu că am un loc al meu, un cuib, chiar dacă o să călătoresc peste tot cu teatrul".

Palmares: Locul I la Olimpiada Naţională de Teatru 2009, Locul II la Olimpiada Naţională de Teatru 2008, cel mai bun actor într-un rol secundar la Festivalul de Teatru 2008, locul I la Euro Art 2008