Show-ul percheziţiei

Macovei faţă de prima solicitare. Explicaţiile legate de legitimitatea cererii de percheziţie ţin deja de orgoliul ministrului de justiţie care, în ultima vreme, a reuşit să irite pe toată

Macovei faţă de prima solicitare. Explicaţiile legate de legitimitatea cererii de percheziţie ţin deja de orgoliul ministrului de justiţie care, în ultima vreme, a reuşit să irite pe toată lumea, indiferent de apartenenţa politică. Primul "aliat" care a cedat nervos a fost chiar preşedintele Traian Băsescu. În urmă cu o lună, el a tamponat-o evident pe Monica Macovei la bilanţul Consiliului Superior al Magistraturii, spunându-i să nu confunde o şedinţă de lucru cu una festivă. Zilele trecute, Călin Popescu Tăriceanu a nominalizat-o printre persoanele responsabile de votul negativ privind legea de funcţionare a Departamentului Naţional Anticorupţie. Între timp, doamna ministru a refuzat de două ori să se prezinte în faţa Comisiei de abuzuri, din Camera Deputaţilor, pentru a da lămuriri cu privire la procesul de revendicare a unui imobil în care locuiesc părinţii săi. La ultima convocare, ea a pretextat că e foarte ocupată, dar i-a asigurat pe deputaţi că speră să ajungă şi pe la ei cât mai curând posibil. Privit din această perspectivă, Parlamentul României pare un fel de cârciumă unde, atunci când ai timp şi chef, te duci să mai stai la o bârfă cu prietenii.
În schimb, când vine vorba de percheziţia lui Năstase, situaţia devine mult mai serioasă. Preşedintele Camerei Deputaţilor nu se lasă dovedit cu una, cu două. Printr-o şmecherie acceptată şi de membrii puterii, şi de cei ai opoziţiei, prima cerere de percheziţie primeşte vot negativ. Urmează episodul II. Monica Macovei revine cu aceeaşi solicitare, însoţită de câteva precizări şi o rugăminte personală. Lăsând deoparte faptul că, pentru a verifica de unde şi-a luat Năstase termopane, existau şi alte proceduri decât percheziţia, ministrul justiţiei putea accepta observaţiile făcute de către deputaţi. Dacă asta era problema, putea să-l roage pe procurorul general să semneze hârtia şi nimeni nu ar mai fi avut ceva de comentat. Oricum, chiar dacă legitimitatea cererii de percheziţie ar fi acceptată, sunt slabe şanse ca deputaţii să voteze percheziţia unuia dintre ei fără să se gândească la faptul că, odată şi-odată, le-ar putea veni şi lor rândul. Până acum s-a demonstrat din plin că, atunci când vine vorba de beneficiile vieţii de parlamentar, senatorii şi deputaţii dau dovadă de un consens general.
În aceste condiţii, o explicaţie a mişcărilor haotice ale Monicăi Macovei pare a fi intenţia acesteia de a se afla în mijlocul unui circ mediatic pentru a abate atenţia de la problemele pe care le are Justiţia în momentul de faţă.
Tot acest show, din care mai lipsesc doar majoretele, lasă impresia că, în mod real, nu s-a dorit în niciun moment percheziţionarea caselor lui Năstase. Eventual, ar putea fi vorba de punerea în evidenţă a unor lacune legislative în vederea unor viitoare modificări. şi cam atât!