Show Dinescu la Palatul Banffy

Arta vizuală a fost combinată seara trecută cu arta culinară, în centrul oraşului. Mircea Dinescu a preparat bucate în direct în curtea Muzeului de Artă, după o reţetă proprie. În aşteptarea delicatesei culinare, vizitatorii au profitat de singura colecţie disponibilă, cea de tablouri cu temă culinară.

Câteva sute de vizitatori, majoritatea tineri au aşteptat, aseară, timp de două ore, prepararea „stufatului genial de miel”, specialitate din zona moşiei lui Mircea Dinescu, de la Cetate-Gorj.
Vizitatorii s-au delectat cu tablourile cu legume de Palady, Băncilă şi Tonitza, au consumat aperitive pe bază de sarmale şi mititei şi s-au antrenat cu vinul adus de maestru de acasă. Dinescu a vorbit şi s-a fotografiat cu vizitatorii, a dat autografe pe sticlele sale cu vin.
Mielul a fost donat de chirurgul Toma Mugea, iar Dinescu şi-a adus de acasă usturoiul, ceapă, macriş, ardei iute şi roşii şi conţinutul a şapte butelii de vin de Cetate, pe verificate şi degustate. „Decalogul culinar” al lui Dinescu, afişat în expoziţia de tablouri, presupune procurarea verdeţurilor din piaţa din Calafat.
Clujenii au mai putut nota şi alte delicatese marca Dinescu, neaoşe şi importate de la Paris de revoluţionarii paşoptişti, precum sărmăluţe de gâscă fiartă-n vin, somn ca la Sibiu, purcel de lapte zburător, batog de somn afumat pe lemn de prun, şalăul „bonne femme”.
Dinescu a depăşit problemă tehnică a lipsei focului de lemne, pe care miza, trecând la plita cu gaz de butelie, a bucătarilor de la Slow Food Turda, pregătiţi pentru friptura de Turda.
„Nu credeam că nu găsesc lemne aici”, ne-a spus Dinescu. Acesta a schimbat cu bucătarii impresii şi ingrediente (untura şi un vin mai dulce) pentru mielul său. Aşteptarea a meritat, stufatul de miel a fost consumat până la ultimul strop, servit şi porţionat chiar de poet.

Friptură în saramură de salină

Dinescu a predat plita maestrului Jakab Arpad, în vârstă de 86 de ani, la prepararea Fripturii de Turda. Jakab a moştenit reţeta perfectată de strămoşii săi în zona Turda, în urmă cu peste un secol. Friptura de Turda presupune un porc de maximum 120 de kg, hrănit doar cu porumb şi tărâţe de grâu, cu carnea feliată la o grosime de 2 cm, crestată pe exterior şi păstrată 10 ore în saramură luată din lacul Salinei Turda.

Carnea se prăjeşte în untură unsă cu lapte

În perioada interbelică, preparatul era considerat un deliciu în Turda. După război reţeta a intrat în uitare, familia Jakab mai păstrând-o doar pentru familie. Fundaţia Raţiu a redescoperit-o, după Revoluţie. Cei care nu s-au săturat cu mielul lui Dinescu au stat la coadă la friptură de Turda, până târziu în noapte.

Colecţiile tradiţionale, inaccesibile

Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă ne-a declarat că nu a putut asigura deschiderea întregii colecţii de tablouri a muzeului, ceea ce a provocat nemulţumirea unor vizitatori. „Ar trebui câte o persoană în fiecare cameră, nu avem suficient personal”, ne-a spus Stegerean. Vizita lui Dinescu la Cluj a fost aranjată tot de Stegerean. „Pregătim de doi ani această manifestare”, a explicat acesta.