Shimon Naor va fi extrădat. Află povestea celui mai mare traficant de arme din România

Curtea de Apel din Paris a decis definitiv predarea autorităţilor române a traficantului de arme Herşcovici Simen, alias Shimon Naor, care mai are de executat 10 ani, 6 luni şi 20 de zile de închisoare în România.

"Predarea efectivă urmează să se efectueze prin intermediul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Internaţional Interpol din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, care a fost informat în acest sens în aceeaşi zi", informează Ministerul Justiţiei.
Shimon Naor (60 de ani), condamnat la 11 ani de închisoare pentru trafic de arme în ţările supuse embargoului şi dat în urmărire de autorităţile române din 2006, a fost prins de autorităţile franceze la Paris în luna mai a acestui an. Naor (foto)are dublă cetăţenie – română şi israeliană.

Israelianul a fost arestat în 25 august 1999 şi eliberat câteva luni mai târziu din motive procedurale, el fugind la scurt timp din România - în Israel, apoi în Franţa. El a fost judecat în lipsă pentru fals, uz de fals, contrabandă şi pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
Punerea în libertate a lui Shimon Naor s-a soldat cu arestarea şi condamnarea la închisoare a avocatei acestuia, Lidia Peter şi a unor magistraţi, care au primit bani pentru a revoca mandatul de arestare preventivă a israelianului.

Prima arestare

Shimon Naor este acuzat că, în calitate de asociat al unei societăţi comerciale, împreună cu alte trei persoane, a falsificat mai multe documente de transport în care a trecut o altă destinaţie decât cea reală, obţinând, astfel, licenţă de export de armament şi muniţie în ţări supuse embargoului.
Shimon Naor a fost arestat pentru prima dată în 1999 după ce anchetatorii au descoperit că acesta livra armament românesc pentru gherile din teatrele de război africane.

Naor deţinea la Tel Aviv  firma „Orient Energy Agencies & Services Ltd" prin intermediul căreia achiziţiona mitraliere şi tunuri antiaeriene de la companiile producătoare din România. Ulterior, pentru a le putea transporta în zone aflate sub embargo, Naor  falsifica documentele care însoţeau marfa.

El măsluia certificatele  de utilizator final pentru a obţine avizele de export ale autorităţilor române. După ce vapoarele cu arme şi muniţie părăseau porturile româneşti acestea părăseau rutele trecute în  acte şi ajungeau în ţări supuse embargoului internaţional cu armament,  precum Nigeria sau Eritreea.

Complicii lui Naor

Anchetatorii au arătat că Naor a efectuat mai multe transporturi frauduloase în perioada 1998-1999, fiind ajutat de trei complici: Ion Menciu, director general al companiei aeriene „Acvila Air Romanian Carrier", Ion Busuioc, reprezentantul societăţii „Loratel Trading Ltd" din Cipru, şi Jeni Măntescu,  fostă angajată a Ministerului Apărării, pe atunci şefă a reprezentanţei din România a societăţii „Orient Energy Agencies & Services Ltd". Cei trei au fost găsiţi vinovaţi pentru complicitate la contrabandă,  fals şi uz de fals.

Fuga în Israel

În ianuarie 2000, la doar trei luni de la arestare, Shimon Naor a reuşit să scape din mâna autorităţilor române după ce a mituit mai mulţi magistraţi care  se ocupau de dosarul său. Judecătoarea Tatiana Zorilă, de la Tribunalul Bucureşti,  a  dispus la 10 ianuarie 2000 punerea în libertate a lui Naor. La acea vreme, procurorii au atacat decizia, dar Curtea de Apel a „omis" să se pronunţe şi pentru prelungirea măsurii arestării preventive.
Odată ce s-a văzut liber, Naor  s-a urcat în avion şi a plecat în Israel. Serviciul Român de Informaţii (SRI) a interceptat în septembrie 2000 mai multe discuţii telefonice efectuate între avocata lui Naor, Lidia Peter şi un intermediar pe nume Emil Suciu. Astfel, a reieşit că trei magistraţi şi un avocat au fost „unşi" pentru a-l ajuta pe  Shimon Naor să fugă din ţară.

În 2003, judecătorii Rodica Fesiuc şi Valentino Acatrinei de la Curtea de Apel Bucureşti au fost condamnaţi pentru corupţie la pedepse de trei şi, respectiv cinci ani de închisoare. Procurorul Cristian Bojincă, de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru complicitate la dare de mită şi trafic de influenţă. În acelaşi dosar, avocata lui Shimon Naor,  Lidia Peter, a fost condamnată la şase ani de închisoare pentru trafic de influenţă.

S-a dat bolnav de SIDA

În 2006, după ce fusese condamnat la 11 ani de închisoare,  Naor a trimis o scrisoare prin care cerea să i se suspende pedeapsa cu puşcăria pe motiv că are SIDA.  Acesta a trimis şi câteva documente medicale care îi susţineau diagnosticul dat de medicii israelieni încă din 2003. Avocatul traficantului solicita la acea vreme efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă clientul său poate suporta sau nu detenţia.

Apărătorul lui Naor nu a fost de acord însă ca israelianul să fie consultat în ţară întrucât nu era „transportabil" şi a cerut ca echipa de medici români să meargă în Israel pentru a-i lua analize. În final, apelul a fost respins şi decizia justiţiei a rămas definitivă. 

Legături cu mafia rusă

Cetăţeanul moldovean Ion Busuioc, unul dintre complicii lui Naor, s-a ascuns şi el o vreme de autorităţile române. Rolul lui Busuioc era de a înlesni contrabanda de arme prin intermediul firmelor sale. Acesta a fost găsit în 2007 chiar în România. SRI l-a monitorizat timp de trei săptămâni înainte de a-l sălta chiar dintr-un hotel bucureştean.
Busuioc era omul de legătură al lui Naor cu rusul Viktor Bout supranumit „vânzătorul morţii", unul dintre cei mai periculoşi mafioţi din lumea contrabandei cu armament. Rusul Bout era cunoscut pentru imensele cantităţi de armament pe care le vindea în anii '90 în ţările africane. După 20 de ani de contrabandă şi tone de armament vândut la negru, Viktor Bout a fost arestat în 2008 la Bangkok.

Arme de la Naor pentru rebelii nigerieni

În perioada 1998-1999, când Naor (foto) vindea arme româneşti în Nigeria, în ţara africană exista un conflict armat între militarii nigerieni şi membrii grupării „Ijaw" care militează pentru alungarea companiilor petroliere străine, care operează în Delta Nigerului. Conflictul a început în  1998, când peste 15 mii de militari au luat cu asalt o întrunire a membrilor grupării „Ijaw".