Sfârşitul unei cariere meteorice

Condamnarea lui Irving de către tribunalul austriac este cel mai recent episod al unei cariere extrem de controversate. La începutul acestei cariere, a fost considerat una dintre cele mai

Condamnarea lui Irving de către tribunalul austriac este cel mai recent episod al unei cariere extrem de controversate. La începutul acestei cariere, a fost considerat una dintre cele mai strălucitoare stele pe firmamentul istoricilor de profesie, un cercetător de înaltă competenţă, un lingvist de primă mână, o personalitate înzestrată cu remarcabil talent scriitoricesc.
Fiu al unui comandant britanic de navă, participant la cel de-al doilea război mondial, Irving a lucrat, la un moment dat, în Germania ca oţelar la o întreprindere din Ruhr. Întors în ţară, şi-a publicat, în 1963, prima sa carte "Distrugerea Dresdei", în care a descris raidul aerian aliat din 1945 ca fiind "cel mai mare masacru din istoria Europei".
Războiul - "din spatele biroului lui Hitler"
Cartea s-a bucurat de mult succes, fiind urmată de alte două volume consacrate programului atomic nazist, rămas neterminat. În 1977 a publicat lucrarea sa socotită cea mai importantă "Războiul lui Hitler", care urmărea marile bătălii ale celei de-a doua conflagraţii mondiale "din spatele biroului Fuhrerului". Cartea încerca să acrediteze teza că până spre sfârşitul anului 1943, Hitler nu a avut nici cea mai mică idee despre Holocaust şi că nu a dat niciodată ordinul de extreminare a evreilor. Mai mult, Irving a oferit o recompensă de 1.000 lire sterline oricărei persoane care aducea o dovadă în acest sens.
"Camerele de gazare au existat!"
În anii următori, Irving a mers şi mai departe, negând categoric existenţa camerelor de gazare şi a celor 6 milioane de victime evrei. Unul din colegii săi au apreciat în termeni elogioşi "Războiul lui Hitler", printre aceştia numărându-se şi faimosul istoric britanic Hugh Trevor-Roper, autorul lucrării clasice "Ultimele zile ale lui Hitler". Dar marea majoritate şi-a manifestat indignarea faţă de vederile sale socotite inacceptabile.
În anul 2000, controversa a atins punctul culminant, când Irving l-a dat în judecată pe istoricul american Deborah Lipstadt, care l-a descris ca "negaţionist" în cartea sa "Negarea Holocaustului: Asaltul crescând asupra Adevărului şi Memoriei". Irving a pierdut însă procesul, tribunalul înfierându-l ca "rasist, antisemit şi negaţionist al Holocaustului" şi condamnându-l la plata cheltuielilor de judecată, în valoare de 3 milioane lire sterline, ceea ce l-a adus în pragul falimentului.
În prezent, se declară partizan a ceea ce ar fi "istoria reală" şi blamează "conspiraţia evreiască" pentru faptul că editurile refuză să-i mai publice lucrările.