Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi

-a născut în secolul XIII, dintr-o familie de origine română, în satul Basarabi, din sudul Dunării. De aceea i se mai spune şi Sfântul Dimitrie Basarabov. A fost sărac şi nevoit să

-a născut în secolul XIII, dintr-o familie de origine română, în satul Basarabi, din sudul Dunării. De aceea i se mai spune şi Sfântul Dimitrie Basarabov. A fost sărac şi nevoit să muncească de mic ca păstor, pentru a-şi ajuta familia. şi-a urmat însă chemarea lăuntrică spre viaţa monahală şi s-a retras într-o peşteră de pe malul Lomului, unde a trăit în smerenie şi rugăciune până la sfârşitul vieţii. Nu se ştie câţi ani a trăit în această peşteră, dar se spune că, pe când şi-a simţit sfârşitul aproape, a venit pe malul Lomului şi s-a aşezat între două lespezi de piatră ca într-un sicriu. Mulţi ani, nimeni n-a ştiut de trecerea în nefiinţă a lui Dimitrie. Dar în urma unor ploi, apele crescute ale Lomului au luat cu ele trupul neputrezit al lui Dimitrie şi l-au ascuns sub nisip şi prundiş. Se spune că o fetiţă bolnavă a avut un vis în care Sfântul Dimitrie îi promitea vindecarea, dacă moaştele sale vor fi scoase din apă şi depuse în biserica satului. După ce trupul său a fost aşezat în raclă, fata a atins moaştele şi s-a vindecat. Timp de cinci secole, moaştele Sfântului s-au odihnit în Biserica din Basarabi, până la războiul ruso-turc din anii 1768-1774. Pentru a nu fi distruse de oastea otomană, un general rus a luat moaştele Sfântului dorind să le ducă în Rusia. Dar, poposind la Bucureşti, Mitropolitul ţării Româneşti, Grigore al II-lea, şi un negustor bogat, Hagi Dimitrie, le-au răscumpărat de la generalul rus şi le-au depus în 1774 la Catedrala Mitropolitană, unde se află şi astăzi. Multe minuni s-au petrecut la racla sa, aşa că Sfântul Dimitrie cel Nou a fost recunoscut ca ocrotitor al Bucureştiului, apoi al întregii Românii.