Sfânta Maria Mare, sărbătoare naţională neoficială

Pe 15 august, Praznicul Adormirii Maicii Domnului aduce în pelerinaj sute de mii de credincioşi, inclusiv numeroşi români din străinătate Cel mai de seamă dintre cele 11 evenimente

Pe 15 august, Praznicul Adormirii Maicii Domnului aduce în pelerinaj sute de mii de credincioşi, inclusiv numeroşi români din străinătate

Cel mai de seamă dintre cele 11 evenimente religioase ale anului care o preaslăvesc pe Sfânta Fecioară, Adormirea Maicii Domnului este cel mai important pentru români după Crăciun şi Paşte. În lăcaşurile care poartă acest hram, 40 în ţară şi opt în Capitală, precum şi la târgurile şi bâlciurile organizate cu această ocazie, participă an de an sute de mii de români.

Transilvania. La Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului - Nicula din comuna Frizeşu Gherlii, judeţul Cluj, există icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Îndrumătoarea. Pe 15 august, în fiecare an, aici se desfăşoară cel mai important eveniment religios pentru ortodocşii din Transilvania. Un număr impresionant de credincioşi sosesc aici pentru a se ruga la această icoană făcătoare de minuni care, potrivit legendei, a lăcrimat timp de o lună în primăvara anului 1699. Izvoarele istorice atestă că icoana este donaţia nobilului român Ioan Lupşa. La această mânăstire va fi slujbă arhierească şi ÎPS Bartolomeu va fi miercuri în mijlocul credincioşilor alături de un sobor de preoţi.

Praznicul Sfintei Marii de la Mânăstirea Hodoş Bodrog - cel mai vechi lăcaş de cult de pe teritoriul României, cu viaţa monahală neîntreruptă - are o semnificaţie aparte în fiecare an, mai ales că biserica este considerată Grădina Maicii Domnului. Şi în acest an sunt aşteptaţi la Bodrog oameni din toate colţurile ţării, dar cei mai numeroşi sunt, pe lângă arădeni, cei veniţi din Timiş, Bihor şi Hunedoara. Este aşteptată, de asemenea, o prezenţă numeroasă şi din partea pelerinilor din Ungaria. În ajunul marii sărbători, marţi, de la ora 19,30, începe Drumul Crucii, pelerinajul alaiului de preoţi, călugări şi mii de credincioşi, care durează mai multe ore, ritual ce se desfăşoară după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.

Renumită în întreg Ardealul ca loc de reculegere şi mângâiere sufletească, Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus îşi prăznuieşte hramul de două ori pe an, la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii şi la Adormirea Maicii Domnului, prilej de pelerinaj pentru ortodocşi. După cum a mărturisit stareţul mânăstirii, Ilarion Urs, pregătirile sunt în toi, pentru că în acest an doreşte ca praznicul să aibă loc la Trapeza nouă, amplasată lângă clădirea Academiei ortodoxe, cea mai mare din Europa. "Este un proiect grandios, iar cu ajutorul lui Dumnezeu îl vom finaliza". La Sâmbăta de Sus sunt aşteptaţi peste 15.000 de credincioşi.

Oltenia. Biserica Madona Dudu din Craiova va fi neîncăpătoare pentru numărul mare de credincioşi care vin în fiecare an în ziua de 15 august pentru a se ruga la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Apoi, de la biserică, direct la bâlci, grătare şi tiribombe.

Cam aşa petrec doljenii sărbătoarea de Sfânta Marie. În fiecare an, Adormirea Maicii Domnului este o zi marcată de multe evenimente în viaţa satului. De regulă oameni credincioşi, ţăranii se trezesc încă de dimineaţă, îmbracă cele mai bune straie pe care le au în cufăr şi se îndreaptă tun spre biserică, acolo unde ascultă întreaga slujbă. Apoi, cu mic, cu mare merg la bâlci.

În Dolj sunt de renume bâlciurile sau târgurile de la Işalniţa, Giubega, Gângiova, Bechet, Mârşani, Bulzeşti, Calafat. Marea sărbătoare adună la Sfânta Mânăstire Tismana din judeţul Gorj ("cea mai veche şi mai măreaţă dintre mânăstirile de peste Olt", cum spunea Grigore Alexandrescu) mii de credincioşi din toată ţara: oamenii vin să caute mângâierea şi harul lui Dumnezeu şi al Sfintei Fecioare între pereţii lăcaşului de cult vechi de peste şase secole. La Tismana, hramul Sfintei Mânăstiri este ziua de 15 august, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Adormirea Fecioarei Maria sau Sfânta Maria cea Mare.

La slujbe participă Mitropolitul Olteniei, ÎPS Teofan şi zeci de preoţi. Ceremonialul religios se va desfăşura în curtea mănăstirii, tocmai din cauza numărului mare de participanţi aşteptaţi. Marele bâlci al Sântămăriei începe dis-de-dimineaţă, când comercianţii sosiţi cu marfă îşi aşază tarabele. Îşi aşteaptă nerăbdători clienţii, pregătesc micii şi pun la rece berea şi băuturile răcoritoare.

Mulţi dintre ei vin în poiană cu câteva zile înainte. Pentru localitatea Tismana, bâlciurile înseamnă păstrarea unei vechi tradiţii, un fragment din eternitatea sărbătorilor pastorale, semn al obiceiurilor transhumanţelor tradiţionale. "Peste 15.000 de persoane se vor perinda prin Tismana de 15 august. Aşa este în fiecare an. Bâlciul are loc în poiana de lângă Pădurea Şarşori, iar tinerii din judeţ au obiceiul să vină aici cu corturile cu o noapte înainte. Fac focuri de tabără, cântă şi se distrează. În ziua de Sfânta Maria are loc şi un festival al cântecului popular şi al portului tradiţional", a spus Costel Buzianu, edilul Tismanei.

Moldova. Zeci de mii de oameni sunt aşteptaţi în acest an în judeţul Suceava pentru a participa la slujbele care se vor ţine pe 15 august, de Sf. Maria Mare. Dacă ortodocşii îşi dau întâlnire la Mânăstirea Putna, catolicii vor participa la slujba care se va oficia la Basilica Minor din Cacica. Construită în 1904, biserica de aici găzduieşte icoana Maicii Domnului "Madona Neagră de la Czestochowa", icoană veche din secolul al XVII-lea, despre care se spune că are puteri miraculoase.

De altfel, celebrarea oficială a hramului Maicii Domnului în ziua de 15 august se datorează pelerinajului pentru rugăciune la această icoană făcătoare de minuni. La Putna se adună mii de pelerini, printre cei aşteptaţi anul acesta fiind şi preşedintele Traian Băsescu. La finalul slujbei, credincioşii vor primi o masă din partea călugărilor.

Tot pe 15 august este şi hramul armenilor, la Mânăstirea Hagigadar sau biserica împlinirii dorinţelor. Tradiţia spune că toţi cei care vor înconjura biserica de trei ori în genunchi îşi vor vedea îndeplinită dorinţa pe care şi-o pun. Cele trei hramuri ale bisericilor ortodoxe, catolice şi armeneşti nu adună doar pelerini, ci şi sute de comercianţi ambulanţi şi administratori de bâlciuri, care nu scapă prilejul pentru a face un ban în plus profitând de aglomeraţia care se creează.

Mijlocul lunii august înseamnă pentru tecuceni fierbere mare. Se fac planuri de distracţie şi liste de cumpărături pentru ziua cea mare a bâlciului. 15 august aduce la Tecuci mii şi mii de oameni din toată ţara, meşteşugari, comercianţi şi vizitatori. În ultima vreme, acesta este chiar prilej de mare mândrie şi aducere aminte de cele strămoşeşti pentru cei care muncesc în străinătate şi se întorc acasă în concediu.

Deja comercianţii au început să ajungă la Tecuci, negoţul şi distracţia începând încă de ieri, totul culminând în ziua de miercuri. Anul trecut au fost peste 15.000 pe zi, lucru care a reieşit din evidenţele primăriei, după vânzarea biletelor (care vor avea şi în acest an acelaşi preţ - un leu).

Bucureşti. Enoriaşii sunt aşteptaţi la cele opt biserici care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului: Biserica Flămânda Săraca (str. Olimpului nr. 17); Biserica Icoanei-Sfânta Troiţă (str. Icoanei nr. 12); Biserica Kretzulescu-Adormirea Precistei (Calea Victoriei nr. 45-47); Biserica Olari (str. Olari nr. 2); Biserica Scaune (str. Scaune nr. 2); Biserica Sfântul Nicolae-Dichiu (str. Icoanei nr. 72); Biserica Sf. Silvestru (str. Silvestru nr. 36); Biserica Slobozia (str. Leon Vodă nr. 3). (Liliana Ivan şi Secţia Corespondenţi)

Datini şi obiceiuri

În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, este împodobită cu flori. În familiile cu fete de măritat, icoana este spălată cu flori de busuioc pentru a avea noroc în dragoste;

Acum se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice. În general, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor;

În această zi se culeg flori care sunt bune de leac;

Gospodina casei duce la biserică fructe - struguri şi prune - pe care le slujesc şi apoi le dau de pomană pentru sufletul rudelor decedate;

În multe zone ale Munteniei se mai dau de pomană faguri de miere.

Dacă la Sf. Mărie Mare înfloresc trandafirii, tradiţia spune că va fi toamnă lungă;

Este celebrată şi Ziua Marinei, pentru că Maica Domnului este protectoarea marinarilor

La sate, femeile care descântă vor "lega" ciocul păsărilor ca acestea să nu distrugă recoltele de struguri. În sudul ţării se tocmesc cei care vor păzi viile - pândarii;

Se spune că vrăjitoarele învaţă descântecele de la Maica Domnului care le apare în vis. De asemenea, aceasta este invocată la finalul descântecelor pentru că altfel se spune că nu au efect: "Descântecul de la mine şi leacul de la Maica Domnului", spun bătrânele de la sate;

Tot în această zi, care este numită şi Cercurile Sfintei Marii, fetele îşi fac "de dragoste" cu o buruiană ce se numeşte "năvalnic". Acestea poartă planta în sân. Tradiţia spune că aduce peţitori din toată ţara în casa fetei;

În această sfântă zi nu se stă cu fundul pe masă, nu se merge înapoi şi nu se aruncă părul tuns. În caz contrar se spune că Maica Domnului va plânge, iar dracul va râde;

Naşterea Preasfintei Fecioare încheie o perioadă bine definită, marcând în calendarul arhaic sfârşitul verii. E ziua când rândunelele pleacă spre ţările calde, acesta fiind un semn de începere a lucrărilor agricole de toamnă;

Oltenii nu aprind focul în vatră două zile. Este aducător de boală. Candela trebuie să ardă neîncetat, iar oamenii să deschidă uşa când încă nu s-a luminat de ziuă, pentru ca Maica Domnului să intre şi să lase noroc în case.

Sfânta Maria a fost purtată la ceruri de îngeri

La marele praznic ne reamintim evenimentul religios la care face referire Sfânta Scriptură. Cu trei zile înainte de mutarea la Fiul Său, Născătoarea de Dumnezeu a fost vestită de Arhanghelul Gavriil. Acesta i-a adus o ramură de finic. Cu astfel de ramuri a fost întâmpinat Iisus la intrarea Sa în Ierusalim. Fecioara Maria a înţeles mesajul şi s-a bucurat că se mută lângă Fiul Său. S-a urcat pe Muntele Măslinilor, locul său preferat de rugăciune, şi s-a rugat.

La întoarcere, Maica Domnului şi-a pregătit cele cuvenite pentru înmormântare, a aprins lumânări şi tămâie, le-a chemat pe vecinele sale şi le-a spus: "Iată, a venit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la Fiul meu". După ce a împărţit văduvelor sărace hainele sale, şi-a făcut rugăciunea şi şi-a dat sufletul în mâinile Fiului Său Ceresc. Atunci, un tunet mare a vestit adunarea tuturor Apostolilor lui Hristos la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Sf. Petru a început cântarea de înmormântare, apostolii au ridicat patul şi au petrecut-o până la mormânt, în satul Ghetsimani.

Apostolii au făcut cântarea de îngropăciune şi au vegheat mormântul timp de trei zile, aşteptând pe Apostolul Toma, plecat să împlinească altă rânduială. La sosire, el a cerut încuviinţarea obştii să se deschidă Sfântul Mormânt şi să vadă chipul adormit al Maicii Domnului. Spre uimirea tuturor, acolo nu mai era sfântul trup, doar giulgiul stătea drept mărturie a mutării ei la ceruri cu trup cu tot. Spre deosebire de Iisus, Sfânta Maria a fost purtată la ceruri de îngeri, nu prin puterea ei, ca Mântuitorul.