Sesiunea rateurilor europene

Sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a început fulminant şi s-a încheiat cu fiasco. Ambele puncte forte ale dezbaterilor de la Strasbourg - raportul Marty despre

Sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a început fulminant şi s-a încheiat cu fiasco. Ambele puncte forte ale dezbaterilor de la Strasbourg - raportul Marty despre închisorile CIA şi raportul de condamnare a crimelor comise de regimurile comuniste - au fost, până la urmă, rateuri.
Marty a cedat mirajului show-ului mediatic
Raportul deputatului elveţian Dick Marty a trăit la intensitate maximă doar cât a fost strict secret. După publicarea lui, marţi dimineaţă, cu doar o oră înaintea dezbaterii - procedură neobişnuită la APCE - s-a dovedit a fi doar o însăilare a rapoartelor de până acum despre presupusa existenţă a unor închisori CIA în Europa. Marty nu a adus dovezi în acest caz, drept care a şi fost taxat corespunzător de parlamentari şi ziarişti. Raportorul elveţian a şi recunoscut, de altfel, că n-a fost un raport propriu-zis, ci o informare facută la presiunea mass-media. El speră să construiască dovezi abia de acum încolo, după ce agenţiile europene de control al zborurilor şi de monitorizare prin satelit a continentului i-au furnizat datele cerute. Până atunci însă, Marty a părut că a dat un mare bluf.
Semicondamnarea crimelor comunismului
Un proiect mai vechi al APCE, de a condamna crimele comise de regimurile totalitare comuniste, a fost îngropat în această sesiune. Soarta îi era oarecum previzibilă, din moment ce, în ultimii ani, Consiliul Europei a primit ca membri toate ţările ex-sovietice până la Marea Caspică. Astfel, Adunarea Parlamentară a ajuns să aibă 42% membri proveniţi din ţări foste comuniste. şi, cum reprezentanţii acestora sunt aproape fără excepţie politicieni formaţi în partide comuniste, blamarea printr-un document politic internaţional a devenit foarte dificilă. Votul împotrivă a fost în general pasiv, fără manifestări făţişe de apărare a comunismului, dar în aerul hemiciclului din Strasbourg plutea întrebarea: "Dar, voi, occidentalii, ce faceţi cu nazismul pe care noi l-am înfrânt?". Avocatul comunismului a fost Ghenadi Ziuganov, membru al APCE şi preşedinte al Partidului Comunist din Rusia. El a acuzat faptul că întregul raport redactat de un deputat suedez se bazează pe victimele stalinismului, un derapaj denunţat de PC al URSS încă din 1956. Finalmente, s-a aprobat un document-declaraţie aproape fără nici o valoare politică. Se condamnă acolo crimele regimurilor care s-au "pretins" comuniste. Când a venit vorba de recomandări pentru statele CE, acestea au picat la vot (n-au întrunit majoritatea de două treimi), aşa că demersul APCE a rămas fără nici o finalitate. Ca o continuare a ciocnirilor între cele două lumi, într-una dintre sesiunile următoare ale APCE se va dezbate raportul despre resurecţia ideologiei naziste, redactat de un parlamentar rus.

Poziţia lui Gyorgy Frunda, preşedintele delegaţiei României
" (...) Este timpul să condamnăm crimele comunismului. Dacă nu avem curajul s-o facem, toate acestea se vor întâmpla din nou. În ţările foste socialiste, mulţi ex-comunişti s-au transformat în democraţi, s-au ascuns în partide politice şi poate că de-abia aşteaptă momentul prielnic ca "luminoasa eră comunistă" să răsară din nou. Nu-i putem lăsa să o facă. Teroarea comunistă trebuie îngropată peste tot, o dată pentru totdeauna.

Recomandări către guvernele ţărilor europene - picate la vot
1. Să condamne în declaraţii oficiale internaţionale crimele comise de regimurile comuniste
2. Să demareze investigaţii asupra persoanelor acuzate de crime în numele regimurilor comuniste
3. Să revizuiască manualele şcolare, în sensul denunţării crimelor comunismului
4. Să încurajeze autorităţile locale să ridice monumente în memoria victimelor comunismului