Serviciile secrete româneşti vânează lideri terorişti

La conceperea şi aplicarea strategiei pentru prinderea "traficantului morţii", Viktor Bout, au participat direct agenţi români sub acoperire Surse din serviciile secrete autohtone

La conceperea şi aplicarea strategiei pentru prinderea "traficantului morţii", Viktor Bout, au participat direct agenţi români sub acoperire

Surse din serviciile secrete autohtone confirmă implicarea directă a României în operaţiunile de capturare a unor temuţi traficanţi internaţionali de arme. Unele dintre scenariile serviciilor secrete s-au bazat pe războiul declanşat de Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC). În acest sens, ofiţeri acoperiţi au negociat, în numele FARC, tranzacţii cu uraniu şi armament pentru prinderea mai multor traficanţi de arme. Unul dintre scenarii prevedea tranzacţii în Europa de Est.

Numărul doi din Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), Raúl Reyes, ucis recent de armata columbiană într-un bombardament desfăşurat pe teritoriul ecuadorian, a sosit cu un nume de împrumut şi cu un paşaport venezuelan fals, la jumătatea lunii ianuarie a acestui an, la Bucureşti, unde a încercat să cumpere uraniu de la un periculos terorist.

Informaţia provine din săptămânalul columbian "El Espectador", citat de Rompres. Publicaţia columbiană se foloseşte, la rândul ei, de declaraţiile unui ziarist irlandez, Gordon Thomas, care ar fi avut acces la rapoarte ale serviciilor de informaţii britanice, MI6. În România, această operaţiune este considerată ca fiind "o scurgere controlată de informaţii".

Un scenariu eşuat

Conform informaţiilor apărute în presa columbiană, cu aport jurnalistic irlandez, vizita clandestină a lui Reyes la Bucureşti avea ca scop negocierea cumpărării unei cantităţi de uraniu suficient de mare pentru a construi o "bombă murdară" pe care să o folosească într-un atentat împotriva preşedintelui columbian Álvaro Uribe, duşmanul de moarte al FARC şi aliat al Statelor Unite în America de Sud. "Reyes", pe numele său real Luis Edgar Devia Silva, ar fi negociat cu un membru de frunte al temutei grupări mafiote Solnţevskaia, condusă de ucraineanul Semion Iokovici Mogilevici.

Însă toate aceste tranzacţii erau minuţios regizate de servicii secrete. Scopul era atragerea părţilor vânate la negocieri şi capturarea lor la pachet. Mogilevici nu a căzut în capcană, fapt pentru care un ofiţer acoperit a negociat în numele grupării conduse de acesta, Solnţevskaia. În cele din urmă s-a reconfigurat zona de întâlnire, fiind aleasă Thailanda.

Solnţevskaia, elita mafiei ruse

Semion Iokovici Mogilevici este considerat liderul uneia dintre cele mai temute grupări criminale din lume: Solnţevskaia. Pe numele său sunt emise mandate de arestare în mai multe ţări, pentru prostituţie, trafic de droguri şi de persoane. Acesta este bănuit de legături de lucru cu Al-Qaida.

Surse din serviciile secrete susţin că acest Mogilevici reprezintă, de fapt, prin relaţiile sale, un cerc de putere de la Moscova, cel al crimei organizate. Este bănuit a controla afaceri imobiliare în Cehia şi Ungaria. O altă afacere despre care se crede că ar fi controlată de acesta ar fi cea derulată de către RosUkrGaz, companie care intermediază livrările de gaze în Ucraina. De asemenea, gruparea a derulat afaceri în R. Moldova, fiind implicat, din umbră, şi în desfăşurarea unor iniţiative politice.

Bout a căzut la Bangkok

Operaţiunea de capturare a lui Bout a început în luna ianuarie, când locotenentul său Andrew Smulian a fost contactat de doi reprezentanţi ai FARC. De fapt, cei doi revoluţionari erau agenţi sub acoperire. Aceştia şi-au exprimat dorinţa de a cumpăra arme în valoare de câteva milioane de dolari.

Întâlnirile între cei trei au avut loc în ţări diferite, precum Olanda, Danemarca, România etc., unde s-au discutat detaliile viitoarei tranzacţii şi de transport. În cadrul uneia dintre întâlniri, agenţii au vorbit pentru prima dată cu Bout la telefon.

La finalul întrevederii, Smulian a spus că armele au ajuns în Bulgaria şi, pentru a finaliza afacerea, agenţii împreună cu Smulian şi Bout trebuiau să se întâlnească. Forţele care au stat în spatele capturării au fost din peste cinci ţări, printre care şi România.